PROMOTII
Incepeti chiar de astazi sa economisiti pentru firma dvs.! - Promotie Air France, KLM, Alitalia, Delta Air Lines
Lista promotii Detalii
NOUTATI
Impresionant, dar subtil
Lista noutati Detalii
STIRI
Panourile de otel in constructia piscinelor
Lista stiri Detalii
LOCATII
Shanghai
Lista locatii Detalii
Licitatii on-line GRATUIT Cerere de oferta Recomanda unui prieten
Ghid licitatii on-line Linkuri rapide
Referinte Presa
Cautare avansata dupa :
sau Toate firmele

       ARHIVA REVISTA HoRes

Revista HoRes nr. 33

Trenduri in gastronomie si evenimente gastronomice de exceptie, informatii interesante despre proiectarea si amenajarea interioara a restaurantelor, food plating, bucataria avangardista, calificarea personalului, rom si cocktailuri pe baza de rom, espressorul – alegere, utilizare, intretinere -, balneoterapie si hidroterapie, dar si alte aspecte importante in ceea ce priveste zona de SPA & Wellness & Fitness, sunt o parte dintre subiectele numarului 33 al revistei HoRes.
Antonio Passarelli, arh. Iulia Maria Tanase, arh. Sabin-Gabriel Ionescu, Assi Drory, Chef Cezar, designerul de interior Natalia Berezovskaia, Gabriela Berechet, George Bakopanos, Jakob Hausmann, Lacramioara Moroianu, maestrul Petrisor Tanase, Patrick Pettenuzzo, Razvan Cruceanu, somelier Bogdan Dumitrescu sunt specialistii care transpun o parte din experienta lor in acest numar de revista.
Lectura placuta!
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 32

Proiectarea si designul interior pentru baruri, soiuri si bauturi de cafea, fascinanta poveste a fumului de lux, elemente de actualitate din turismul romanesc, manifestul pentru infiintarea Organizatiei Romane pentru Turism semnat de reprezentanti de seama ai industriei ospitalitatii din Romania, aspectele importante ale studiului de fezabilitate pentru un centru SPA, proiectele Asociatiei Patronale Piscine si Wellness, festivaluri si spectacole gastronomice, tot ceea ce este important de stiut despre realizarea unui meniu nou, descrierea bucatariei italiene si a gastronomiei moderne, lansari de restaurante si experiente gastronomice deosebite pe meleaguri lyoneze si tiroleze sunt subiectele numarului 32 de revista HoRes. Articolele semnate de somelier Bogdan Dumitrescu, consultant SPA Lacramioara Moroianu, Tinu Sebesanu, Chef Cezar Munteanu, Crenguta si Jakob Hausmann, Dr. ing. Gabriela Berechet, precum si interviurile realizate cu Assi Drory, Alin Burcea, Bogdan Gheorghe, Petrisor Tanase, precum si celelalte materiale ale revistei sunt gandite sa acopere cat mai multe aspecte de interes din sfera turismului si a alimentatiei publice romanesti. Lectura placuta sa aveti! 
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 31

I-am intervievat pentru nr. 31 al revistei HoRes, pe teme de interes pentru investitorii in alimentatia publica, pe Crenguta si Jakob Hausmann, Nicolai Tand, Assi Drory si Dan Anghel, iar in ceea ce priveste problemele turismului autohton si strategiile de promovare a acestuia am avut placerea de a discuta cu domnul ministru Florin Nicolae Jianu si cu doamna Corina Martin.
Totodata, in nr. 31 al revistei HoRes s-a pus accent pe gastronomia franceza vazuta din prisma lui Nicolai Tand si a lui Cezar Munteanu, pe bucataria mediteraneana din perspectiva maestrului Petrisor Tanase, precum si pe experiente si analize gastronomice impartasite de chef Cezar Munteanu si de doamna Gabriela Berechet.
Pe langa articolele pe teme gastronomice, despre cafea, vinuri, sunt abordate in numarul curent al revistei HoRes si trenduri SPA, statistici furnizate de A.N.A.T. pentru turismul romanesc, precum si analiza preferintelor turistilor din Republica Moldova realizata de fondatorul unei renumite agentii de turism din Moldova de peste Prut.  
Lectura placuta! 
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 30

Numarul 30 al revistei HoRes vine cu un focus puternic pe zona de SPA & Wellness, fara a neglija evenimentele importante care au avut loc in piata, posibilele solutii pentru turism, inclusiv printr-o noua atitudine ce se cere a fi abordata de catre cei care vizeaza un business pe termen mediu si lung in aceasta industrie, precum si peripluri gastronomice prin bucataria franceza si asiatica.
Lectura placuta si sezon bun va dorim!
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 29

Va prezentam in nr. 29 al revistei HoRes strategii de a va face oaspetii mai fericiti in hotel, cum puteti obtine un design de interior de calitate, interviuri cu presedinti ai unor patronate din industrie, atat existente, cat si nou constituite, profilul de business al unei unitati turistice de succes, dar si recenzia gastronomica a unui binecunoscut restaurant bucurestean, „La Cantine de Nicolai”, furnizori horeca importanti si cu potential, precum si articole interesante cu informatii furnizate de specialisti consacrati in domeniu, atat din Romania, cat si din afara ei: Maestrul Petrisor Tanase, Chef Cezar Munteanu, Gabriela Berechet, Frédéric Jaunault, Patrick Pettenuzzo, Lacramioara Moroianu, care acopera domenii vaste, de la aspecte practice in ceea ce proveste meniul de restaurant, particularitatile structurilor de alimentatie colectiva, legumele si fructele in contextul in care interesul publicului pentru hrana sanatoasa devine tot mai mare, cresterea vanzarilor in horeca prin cafea, pana la trenduri, preturi si sfaturi utile in dotarea centrelor SPA.
Lectura placuta va dorim!
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 28

Continuand linia editoriala cu care v-a obisnuit, numarul curent al revistei HoRes prezinta analize de piata si sfaturi de interes pentru investitorii si achizitorii din hotelarie si alimentatia publica acordate de profesionisti consacrati: Chef Cezar Munteanu, Maestrul Petrisor Tanase, Patrick Pettenuzzo, Dr. Ing. Gabriela Berechet, somelier Bogdan Dumitrescu, Tinu Sebesanu, arh. Sabin Ionescu.
Totodata, sunt prezentate in revista investitii noi din turism si gastronomie, de mare amploare si cu real potential, atat de pe litoral, cat si din capitala si din zona montana.
Nu in ultimul rand, asa cum anuntam in numarul anterior al revistei HoRes, am inaugurat rubrica de critica gastronomica, semnata de un profesionist, Chef Cezar Munteanu. Aceasta se doreste a fi un mystery client avizat, cu sfaturi oferite pro bono si utile atat restaurantelor in cauza, cat si noua celorlalti, care invatam astfel din exemple concrete cum poate fi imbunatatita calitatea preparatelor in special si a serviciilor de alimentatie publica in general.
Lectura placuta va dorim!
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 27

 
Iata-ne ajunsi dragi cititori intr-un an aniversar pentru noi, intrucat in 2013 Concept Media Adv sarbatoreste al 10-lea an de la infiintare. Ne-am nascut ca firma in 2003, iar in luna mai 2004 am lansat pe piata catalogul HoRes, in 3 formate simultane – catalog tiparit, CD, Internet -, primul catalog care contine exclusiv furnizori de produse, echipamente si servicii pentru hotelarie si alimentatia publica. La exact 3 ani distanta, in mai 2007, a aparut revista HoRes, initial ca supliment informativ al catalogului HoRes, pentru ca din toamna lui 2011 cele doua formate media sa fuzioneze intr-unul singur, adaptat contextului – revista HoRes si site-ul www.hores.ro. Acesta din urma contine atat articolele fiecarui numar de revista, de la lansare pana in prezent, in format usor indexabil de catre Google si neparolat, cat si catalogul web de furnizori horeca, cu prezentarile, noutatile, stirile si promotiile acestora.
Aveti in fata dumneavoastra primul numar al revistei HoRes din acest an aniversar.
 
Nicoleta Ionescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 26

 
Intr-o industrie in care au existat si inca exista investitori care incep proiecte doar pentru a-si satisface orgoliul, sunt si oameni de afaceri dispusi sa accepte ca nu stiu totul, care au apelat la profesionisti carora le-au incredintat proprietatile pentru operare sau de la care au invatat cat au putut. De asemenea, sunt si locatii care au pus focus pe calitate, si aceasta in conditiile in care unele au fost inaugurate sau extinse in plina criza, locatii care au stiut sa identifice zonele proprice investitiilor, mizand pe individualizarea in piata. O buna parte dintre ele vorbesc despre oamenii lor ca despre o realizare de capatai, si au si de ce, intrucat echipele romanesti de bucatari, cel putin, se intorc constant cu premii de la concursurile si olimpiadele internationale. Clientul acestor locatii este un public activ, dispus sa plateasca, dar care vrea ceva in plus, motiv pentru care au aparut si s-au dezvoltat noi tipuri de servicii, de pilda, in hotelarie, zona de SPA & Wellness a avut probabil cea mai spectaculoasa evolutie. Prin urmare, viziune si pragmatism, aceasta pare a fi cheia pentru investitori, si nu acel razboi al preturilor din 2009, care s-a dovedit a fi doar o solutie pe termen scurt. Acestea sunt ideile principale ale acestui editorial si ale nr. 26 al revistei HoRes, pe care va invitam cu drag sa-l lecturati in cele ce urmeaza.
 
Lucian Nicolescu 
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 25

 
Industria hoteliera nu se poate dezvolta fara sprijinul autoritatilor centrale si locale, care au rolul de a crea ambianta propice atragerii turistilor si un mediu de afaceri prietenos – ne-o spun deseori operatorii, si ne facem datoria de a supune acest subiect si atentiei dumneavoastra.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 24

Bunul mers al acestei industrii depinde de modul si de mediul in care se intalnesc furnizorii si operatorii – rezultatele acestor intalniri se vad in calitatea serviciilor oferite, in continuitatea si rapiditatea lor. Important este ca cele doua parti sa fie constiente ca sunt de aceeasi parte a baricadei si ca doar impreuna pot reusi. Evenimentele organizate de catre si pentru specialistii HoReCa sunt acele ocazii propice unei comunicari nemijlocite, in care interactivitatea nu este obturata de strictetea unui deadline pentru vanzare/cumparare sau de considerente financiare.
Dezvoltarea ospitalitatii mai depinde de prezenta sentimentului de breasla, de modul in care diversele segmente ale industriei sunt reprezentate de asociatiile dedicate. Revista HoRes si-a dovedit de nenumarate ori deschiderea catre aceste forme de organizare, profesionale sau patronale, fidela ideii ca solutiile pot fi gasite doar intre oameni care au un limbaj, o preocupare si niste interese comune.
Ospitalitatea este un teritoriu al specialistilor, al profesionalizarii si educarii continue. Exista, fara indoiala, lideri de opinie din Romania care merita ascultati, pentru ca au experienta, buna-vointa si dorinta de a impartasi si celorlalti stiinta lor; absolut toti cei care au reusit in acest domeniu au plecat la drum si au continuat din pasiune. Vi i-am prezentat in numeroase randuri, ba putem spune ca am preferat sa ii lasam pe ei sa vorbeasca in locul nostru.
Iata deja cateva motive bune pentru care HoRes trebuie sa isi valorifice atuurile si resursele pentru a da nastere unui nou proiect, o noua componenta importanta a comunicarii: un eveniment organizat sub acest brand si destinat tuturor celor amintiti mai sus, dar mai ales dumneavoastra. Ne dorim sa va oferim o conferinta pe teme de interes pentru toate categoriile de locatii HoReCa, dar si pentru cei care investesc inca sau vor sa investeasca. Sunt atatea subiecte pe care vom fi bucurosi sa vi le propunem: surse de finantare, legislatie, eficienta achizitiilor, tendinte si prognoze, sfaturi pentru cei care doresc sa porneasca un business in domeniu (de la proiectul de arhitectura la dotari si operare), resurse umane... Va propunem seminarii in care interactivitatea sa fie reala, pentru a putea raspunde impreuna la problematici bine definite, la chestiuni practice, cotidiene, specifice fiecarui segment al ospitalitatii. Ne dorim sa aveti ocazia de a va intalni si socializa cu cei mai performati furnizori din domeniu, care sa va poata arata adevaratele repere de calitate. De asemenea, vrem sa va premiem, cu ajutorul unui juriu de specialitate, dar si de catre cititorii revistei. Va invitam sa fiti dumneavoastra insiva cititori fideli, ca pana acum de altfel, si sa va implicati in acest proiect care va este dedicat indiferent de categoria locatiei pe care o detineti, o administrati sau in care lucrati. In editia de fata a revistei, in urmatoarele editii, pe site-ul www.hores.ro, va vom tine la curent cu evolutia proiectului si va vom da detalii asupra modului in care puteti participa nemijlocit.
In alta ordine de idei, revista HoRes ajunge si de aceasta data la dumneavoastra cu cateva noutati editoriale – cele mai importante sunt aspectul (imbunatatit, credem noi, sperand sa va fie pe plac), precum si cu o rubrica noua, cea de shopping. Ideea de a lansa aceasta rubrica va apartine in definitiv tot dumneavoastra, care ne-ati spus de atatea ori ca va doriti o ofertare transparenta, din care sa intelegeti ce platiti si ce primiti. Ati vrut sa stiti care sunt reperele, cat costa de fapt un sampon de hotel de o calitate anume si cine il poate furniza, pentru a nu cadea prada ofertei agresive cu produse indoielnice, poate chiar daunatoare pentru clientii dumneavoastra. Le multumim cu aceasta ocazie furnizorilor care au raspuns solicitarii noastre de a participa la aceasta rubrica – adevarul este ca sunt firme cu o istorie in spate, care nu au indoieli asupra corectitudinii propunerilor lor. Acesti furnizori au permanent curajul de a se intalni cu concurenta pe o piata libera, in care este loc pentru toti – nu si pentru cei cu produse neprofesionale sau contrafacute, despre care avem informatii ca au simtit teren propice pe o piata uneori neinformata sau instabila. Suntem siguri ca dumneavoastra veti fi capabili sa ii identificati si sa le refuzati ”marul otravit”, macar pentru faptul ca ne cititi cu regularitate. Noi facem tot posibilul sa ajungem la informatia corecta si sa v-o transmitem.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 23

Sfarsitul acestui an a fost marcat de cateva evenimente importante, unele evocate si de noi aici, la care participarea hotelierilor si actorilor din ospitalitate a fost consistenta. Atmosfera a fost una mai optimista, pe fondul unei usoare cresteri a turismului constatate in a doua parte a anului 2011, in ciuda informatiilor alarmiste sosite din economia generala. Multi au ajuns la concluzia ca nu mai au ce sa astepte pentru a oferi servicii de calitate, ca trebuie sa existe cineva care sa sparga acest cerc vicios: hotelierii sa investeasca in dotari si resurse umane, pentru ca turistii sa vina catre serviciile de calitate oferite, cheltuind niste bani care sa se regaseasca in starea generala a turismului. Este vorba de fapt de vechea idee ca sistemul functioneaza in primul rand in virtutea consumului. Faptul ca s-a mizat pe volum, mai ales in cazul pensiunilor care ajunsesera intr-o situatie nu prea fericita, a avut drept rezultat, sarind peste etape, si interesul pentru achizitii observat in acest sfarsit de an.
Lucrurile au stat inca si mai bine in alimentatia publica, unde, dincolo de frecventa oarecum obisnuita a deschiderilor de noi locatii (dar si a inchiderilor), investitorii au ajuns la concluzia ca, formand echipe stabile, cu experienta, care sa mentina calitatea la acelasi nivel si investind cu intelepciune in marketing, un restaurant, bistrou sau cafenea poate deveni o afacere profitabila. Totul, bineinteles, pe baza de munca si cu atentia marita la orice noua oportunitate din piata. Drept rezultat, am putut constata un apetit destul de mare pentru investitii in zona de alimentatie publica; nu ne permitem iluzia ca toate aceste investitii vor avea succes, deoarece numarul real al celor care se pricep cu adevarat (de la picol la manager de restaurant) este restrictiv. Scolile de profil se pare ca nu tin pasul cu nevoia de resurse umane calificate in mod real. Iata de ce este destul de mare probabilitatea ca restaurantelor care au clienti sa li se ofere si mai mult, iar cele ce n-au... sa fie nevoite sa gaseasca o solutie rapida. Aceasta este de fapt cheia problemei careia multi din afara industriei nu-i gaseau raspunsul: din doua restaurante cu amplasament similar, cu dotari la fel de bune si cu acelasi specific, unul facea trafic, iar celalalt nu.
Un subiect caruia am crezut de cuviinta sa-i alocam ceva spatiu in acest numar a fost cel legat de asociere, in special la nivel patronal. Contextul nu este intamplator: momentan, sunt demarate cateva proiecte cu aceasta tema, reflectand nevoia breslei de a se organiza, de a avea un singur glas, mai puternic, in dialogul cu autoritatile centrale si locale, pe teme de interes comun. Este vorba atat de asociatii patronale, cat si profesionale, care isi cauta un alt drum decat pana acum. Lucrurile nu sunt inca decantate, noi ne facem datoria de a vi le semnala si de a va invita sa participati activ (si nu doar afectiv) la constituirea sau revitalizarea unor organizatii de soarta carora va depinde in buna masura prosperitatea bransei. Asocierea poate reduce inclusiv deficientele din domeniul resurselor umane, pe care un sistem de invatamant deficitar se pare ca nu il mai poate gestiona si nu poate crea o grila de evaluare care sa se bazeze in primul rand pe informatie. Multi mizeaza excesiv pe experienta, ceea ce este bine, dar... nu toate experientele sunt benefice, unele pot da si proaste obiceiuri, asa cum se mai intampla.
Va urma o luna plina pentru dumneavoastra, luna cadourilor, a pachetelor (turistice) de Craciun si Anul Nou, a unor bilanturi speram fericite, pe masura muncii depuse. Iar anul acesta s-a muncit, s-a inovat, s-a stat de veghe si suntem siguri ca multi dintre dumneavoastra merita chiar mai mult decat au primit.
  
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 22

Locatiile prezentate in aceasta editie sunt, asa cum este firesc intr-un fel, de pe litoral. Sunt hoteluri faimoase, sau care vor deveni faimoase cu siguranta. Tot ce am vazut cand le-am vizitat este de cea mai buna calitate, o calitate verificata continuu de operatori si certificata de clienti, care le umplu camerele. Este meritul hotelierilor, pentru ca au stiut sa-si identifice clientela, sa vina in intampinarea ei cu produse si servicii diversificate, mizand pe acestea si nu doar pe ceea ce a dat natura. Ei insisi ne-au spus: cine crede in continuare ca plaja, valurile marii si soarele sunt suficiente pentru ca turistii sa mai vina pe litoral, se inseala amarnic. Nimic din toate acestea nu ii va determina sa treaca peste neajunsurile unor spatii de cazare, ale unitatilor de alimentatie publica lipsite de imaginatie sau uneori insalubre, chiar si pentru un weekend. Cei care vor sa isi petreaca un concediu, sa se rupa de rutina sau stresul cotidian, vor cauta ceva care sa-i protejeze de surprize neplacute, chiar daca locul respectiv este mai departe de casa.
Vor prefera sa piarda o zi de concediu pe drum si sa ajunga acolo unde hotelierii stiu sa le ofere niste servicii integrate. Sau, daca hotelierii nu ofera ei insisi aceste servicii, sa se asigure ca oaspetele le gaseste in imediata apropiere. Lucrurile bune in turism nu vin separat, unul cate unul, ci toate deodata, iata de ce nu este loc de orgolii si de actiune suta la suta individuala. Statiunea Mamaia, cu toate lipsurile ei, este printre putinele locuri din tara unde a inceput sa fie inteles acest deziderat. Daca si in alte locatii turistice romanesti ar fi abordate cu pragmatism problemele de bransa, poate ca ospitalitatea ar recupera la capitolul imagine si ar functiona coerent.
Revenind la hotelurile cu priza la public, am observat ca, dincolo de aspectul si confortul camerelor, operatorii actioneaza pe fiecare nisa care ar putea sa le aduca un minim grad de fidelizare. Totul este gandit in ansamblu si pe termen lung; nu incerci sa faci bani din inchirierea sezlongului daca oferindu-l in pretul camerei nu vei iesi in pierdere. Daca ai restaurant, atunci da-i o identitate, un concept, fa-l vizibil. Altfel, blochezi niste angajati, la bucatarie si in sala de mese, in asteptarea unui client care isi doreste o experienta placuta pentru fiecare ora a zilei si care va migra astfel catre restaurantele si terasele din apropiere. Nu este un secret ca restaurantele de hotel trec printr-o perioada proasta, in care trebuie sa se reinventeze pentru a rezista. Un articol din editia de fata trateaza in detaliu acest subiect si propune cateva solutii care nu sunt simple. Trebuie remarcat totusi ca notiunea de gastronomie incepe sa capete consistenta in restaurantele romanesti, chiar daca numai in cateva dintre ele.
O alta problematica, cea a resurselor umane deseori neloiale si nemotivate, isi gaseste locul de asemenea in paginile urmatoare, atat in studiile de caz, pentru locatiile prezentate, cat si ca abordare juridica in cadrul rubricii noastre legislative. Veti mai putea citi despre noutatile furnizorilor pe partea de cosmetice, uscatoare profesionale de rufe, mese si scaune, despre responsabilitatile unui sef de sala si multe altele. Sunt subiecte care stim ca va intereseaza, cu si despre oameni care dau tonul in industrie, care fac din ospitalitate o profesiune de credinta. Pentru ca, de fapt, prin ei se scrie aceasta revista.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 21

Cand se vorbeste despre ”economia gri” sau ”subterana”, gandul ne duce cel mai des catre impozitare, catre deosebirile dintre cifrele de afaceri declarate si cele reale, catre nenumaratele pensiuni de la munte si de la mare care nu ofera bonuri fiscale, catre munca la negru… In general, zona gri in hotelurile si restaurantele din Romania este asociata cu preturile mici percepute clientului final, ceea ce este o nedreptate. Intr-adevar, marile hoteluri, restaurantele renumite au un grad mai mare de vizibilitate si sunt permanent in vizorul organelor de control. Dar am intalnit operatori pe segmentul economic preocupati pana la obsesie de ”litera legii”, in ideea ca doar asa pot dormi linistiti noaptea. In primul rand, este vorba de relatia cu clientul, care oricand poate deveni un aparator tenace al propriilor drepturi. Apoi, riscurile de a iesi din piata, pentru un operator cu forta financiara limitata, sunt mult mai mari.
Iesind din acest cerc, trebuie sa spunem ca operatorii sunt la fel de preocupati de norme de clasificare, autorizatii de functionare sau licente, pentru ca aceasta este modalitatea prin care ei pot exista si prin care pot demonstra ca eforturile lor de a se perfectiona dau rezultate. Prin aceste referinte ei se pot identifica in fata clientilor, pot avea continuitate. Atata vreme cat se pierd in hatisuri legislative, stau permanent cu teama ca isi pot pierde licenta pentru cine stie ce detaliu uitat prin vreun act normativ, de cele mai multe ori interpretabil, sau dupa un control de la vreo autoritate despre care aud pentru prima data. Daca recesiunea, taxele si impozitele nu i-au aruncat in zona gri a economiei, ar trebui mai multa grija ca nici normele metodologice sa nu-i impinga in acea directie. Si-ar consuma energia mai eficient, pentru a-si imbunatati serviciile, si nu pentru a se justifica permanent in fata celor care ii verifica. Multi legiuitori nu-si dau seama de consecintele muncii lor asupra celor care trebuie sa opereze o unitate HoReCa, chiar daca intentia a fost una laudabila. Orice modificare legislativa in acest domeniu inseamna de cele mai multe ori investitii. Nu incurajam, nici pe departe, eludarea legii, dar nici nu putem aplauda un sistem legislativ complicat si in acelasi timp ambiguu, interpretabil.
Ca reprezentanti ai presei, ne este usor sa identificam operatorii care se stiu ”cu musca pe caciula”. Este suficient sa ne aratam interesul pentru locatiile lor, pentru ca ei sa-si etaleze teama si suspiciunile. Nu isi doresc vizibilitate in presa, si (probabil din modestie) nu vor sa fie luati ca model. Iata de ce nu-i veti intalni niciodata in revista noastra. In schimb, veti citi despre oameni care ne-au primit cu bratele deschise si ne-au aratat ce fac ei, cum fac, care sunt solutiile pentru permanentele provocari care le ies in cale. Sunt oameni curajosi, care incearca permanent sa gaseasca drumul cel mai scurt catre client. Un client care este totdeauna in cautarea a ceva pe care nu poti sa i-l oferi decat urmarindu-l si ascultandu-l.

Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 20

    Unul dintre paradoxurile perioadei pe care o parcurgem este felul in care diversi actori din zona HoReCa se raporteaza la comunicare - cu partenerii, cu furnizorii sau clientii, cu concurenta, de ce nu cu mass-media. Pe de o parte, fiecare simte tendinta fireasca de a merge la orice intalnire care i-ar putea aduce un plus de informatie, un minimum de socializare, o iesire din cercul stramt al propriilor conditionari. Am observat acest lucru inclusiv atunci cand am propus ca lansarea editiei a XIV-a a Catalogului HoRes sa se faca printr-un eveniment de tip networking, cu un pahar de sampanie in mana: multi invitati au spus „da” fara sa se gandeasca mai mult de 2 secunde, eventual cateva in plus pentru a rememora programul personal din ziua respectiva. Majoritatea sunt deschisi pentru noi experiente, constienti ca orice intalnire, mai mult sau mai putin formala, va avea urmari nu doar asupra relatiilor, ci si asupra propriei mentalitati, pe care sunt dispusi sa si-o schimbe. Conteaza mai putin daca, in final, ei participa sau nu la acea intalnire – interesanta este prima reactie. Iata una dintre consecintele „surprinzatoare” ale mediului economic din ultimii 2 ani, in care am fost supusi (nu de buna-voie, desigur) unui proces de reinvatare. Restul e simplu: intre doi oameni care lucreaza in HoReCa subiectele de dialog apar spontan, ca intre doi microbisti pasionati de aceeasi echipa. 
    Pe de alta parte, ramane tendinta de a continua autoizolarea, de a refuza contactul cu noul in ideea ca „am destule pe cap oricum”. Nu este vorba neaparat de un alt tip de mentalitate, ci de o alta tendinta, care „pandeste” in fiecare dintre noi. Este insotita in general de o atitudine defetista, de subevaluarea propriului potential, chiar de o sabotare a acestuia. Alteta Sa Regala Printul Paul al Romaniei, pe care suntem onorati sa-l avem ca oaspete in acest numar de revista, atrage atentia asupra deficitului de promovare a obiectivelor turistice si a locatiilor HoReCa romanesti nu numai in strainatate, ci si aici, in Romania. Noi nu stim despre noi care ne sunt capacitatile si deseori ni se intampla sa fim surprinsi de rapiditatea cu care evolueaza piata autohtona. Aspect care merge mana in mana cu parerea pe care o avem despre noi insine. Din alta perspectiva, unii operatori nu-si schimba furnizorii dintr-un fel de fidelitate ciudata, bazata pe speranta ca negocierile sunt mai profitabile cu o cunostinta veche, sau modalitatile/termenele de plata sunt cele mai importante criterii. Putini sunt constienti de faptul ca intalnirea cu un nou furnizor poate insemna o revizuire, poate chiar o reorientare a propriei afaceri. Joaca pe mize mici, fara cautarea de noi clienti, fara testarea altor piete, in virtutea zicerii „Ce-i in mana nu-i minciuna”, nu totdeauna un semn de intelepciune. Din fericire, acest tip de atitudine este tot mai rara, iar evenimentele pe care le-am promovat sau la care am participat ne-au demonstrat acest lucru. Tot mai multi inteleg ca a fi prezent este prima conditie pentru a incheia o afacere, iar in zilele noastre orice colaborare incepe cu intrebarea „Ce noutate poti sa-mi aduci?”. Schimbarile nu doar ca se petrec continuu, dar si ritmul se accelereaza, intr-un mod pe care nu il putem estima decat prin comunicare. Este momentul in care se contureaza noi generatii de clienti si de lucratori in ospitalitate, pentru care orice decizie incepe cu o cautare pe internet. Pentru ei realitatea nu paleste in fata virtualului, ci acestea doua se intrepatrund. De aceea trebuie sa fim prezenti, virtual si fizic, de cate ori este nevoie.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 19

    Ni se intampla uneori ca, vorbind de profesionalism in aceasta bransa, sa ni se dea ca reper perioada de acum 30-40 de ani, cand, intr-un regim comunist dictatorial, romanii reuseau sa faca performanta cu turismul de masa. Bineinteles, evocatorii sunt oameni care au trait acele vremuri, care au practicat o meserie in domeniu sau care s-au bucurat de serviciile lui. Ni se povesteste cu placere despre scolile specializate de atunci, infrastructura turistica, aprovizionarea centralizata dar bine pusa la punct, despre turismul vazut ca o lume aparte, aproape o casta privilegiata. Cumva diferit de ceea ce se intampla in viata politica si sociala a acestor vremuri, nu este vorba despre o nostalgie dupa societatea comunista, ci de amintirea placuta a unei stari de spirit, a unui statut bine definit al lucratorilor. Majoritatea sunt constienti ca perioada aceea de glorie nu se datoreaza direct comunistilor, care nu tineau neaparat sa stranga relatiile cu suedezii sau germanii capitalisti, ci unor oameni pasionati de domeniu, cu initiative proprii, care au incercat din rasputeri sa-si salveze proiectele in ultimul deceniu de dictatura, fara succes insa, asa cum stim. Cu toate dificultatile, isi amintesc despre faptul ca stiau sa zambeasca si deseori se simteau bine facand asta.
    Cei cativa ”supravietuitori” ai acelor vremuri, care au ramas in bransa (majoritatea deveniti legende vii), se uita cumva nedumeriti la ceea ce se intampla cu turismul romanesc actual. Si aici nu este vorba neaparat despre noile metode de lucru, despre tehnologia informatiei sau ultimele facilitati pe care le impune confortul modern. Este vorba de ideea de baza a ospitalitatii, adica... ospitalitatea. Pe de o parte, avem multi lucratori morocanosi, prea putin generosi in comunicare, pe de alta parte avem un client autohton care nu mai stie sa se simta bine. Nu se relaxeaza suficient ca sa inteleaga ce vrea cu adevarat. Cineva ne spunea ca primul lucru pe care trebuie sa-l inveti in acest domeniu este sa zambesti, daca se poate cat mai natural. Unui zambet i se raspunde de regula tot cu un zambet. Am putea spune ca o cauza principala a acestei atmosfere toxice este lipsa de incredere: cea a clientului fata de furnizorul de servicii, a angajatorului fata de angajati, a achizitorului fata de furnizorul de produse si servicii specializate. Poate fi vorba aici si despre tarele societatii moderne, despre stres, depersonalizare si asa mai departe. De aceea, au fost ”inventate” politetea si profesionalismul.
    Oare lipsa de incredere vine din lipsa de profesionalism? Este adevarat, sunt prea multi angajati care nu-si asuma rolul ales, cu deficiente de pregatire si lipsa de experienta. Avem prea multi investitori nespecializati care s-au gandit ca pot face orice, inclusiv sa isi gestioneze propriile investitii, crezand ca intra intr-o zona a arbitrarului, a lipsei de norme. Exista inca furnizori care nu-si cunosc propriile produse si servicii, creand un lant al slabiciunilor pe intreg traseul acestor produse catre clientul final. In sfarsit, avem un client final needucat, lipsit de repere si suspicios. Dar noi credem ca toate acestea sunt doar aspecte conjuncturale ale unei evolutii care a inceput de la un nivel foarte scazut si a continuat fara un scop bine stabilit. Acum insa stim clar cat optimism ne putem permite si ce trebuie sa facem pentru a ne recapata zambetul profesionist. Tot mai multi specialisti vorbesc despre imbunatatirea serviciilor, despre o schimbare in bine. Urmeaza probabil si zambetul, in curand.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 18

    Va prezentam o editie estivala, cu mult litoral romanesc privit din diverse perspective – severe, intelegatoare, optimiste... Ne simtim atasati de fiecare perspectiva, caci fiecare dintre noi are cel putin o amintire placuta de la mare si una pe care ar vrea sa o uite. Desi au trecut cateva decenii de cand litoralul, ca patrimoniu si competitivitate, nu mai este un motiv de mandrie, inca nu ne putem imagina turismul romanesc fara el si orice master plan de relansare isi incepe evaluarile de aici. Desi unele studii arata ca am putea castiga mai rapid si cu investitii mult mai mici din agroturism sau turism in Delta Dunarii, orice investitor autohton, oricat de ancorat in statistici ar fi, are fantezii mai mult sau mai putin ascunse in legatura cu aceste locuri de la malul marii. Este vorba, dincolo de cifre, despre sentimentalism, orgoliu si foarte multe sperante. Nicio zona turistica a Romaniei nu a fost asaltata cu atatea dorinte, nu a fost criticata cu atata patima. Nicio conferinta pe teme turistice nu rateaza acest subiect, dezvaluindu-ne alte si alte motive pentru care se poate sau nu se poate ceva. E parte din subconstientul nostru colectiv si ne apare insinuant in orice comparatie pe care o facem. Este singurul litoral al tarii noastre.
    Ne-am facut temele despre litoral vizitand si scriind despre 3 afaceri de succes din Mamaia – Constanta. Am fost convinsi inca o data ca amplasamentul este in fond doar o premiza, ca managementul este cel care decide rentabilitatea. Am stat de vorba cu oameni care au planuri si le respecta 12 luni pe an, nu 2-3 luni, cat apa marii e calda. Sunt hoteluri care chiar fac bani in extrasezon, datorita unor eforturi de neimaginat pentru un manager din Turcia sau Grecia. Sunt oameni care stiu cand sa se opreasca in a da vina pe lipsa infrastructurii sau lipsa promovarii in strainatate, revenind de fiecare data la lucrul cu oamenii, fie ca sunt angajati sau clienti. Datorita acestor oameni (si nu celor care se bazeaza pe ”tunurile de vara”), litoralul va ramane in constiinta multor romani care ar prefera oricand sa isi petreaca vacanta in Romania, stiind ca sunt primiti cum se cuvine. Si, cum se spune ca ”Dumnezeu ii ajuta pe cei care se ajuta singuri”, n-ar fi deloc de mirare ca acest sezon estival sa le fie favorabil: timpul mediu acordat unui sejur la mare a scazut, prin urmare turistii nu mai sunt dispusi la calatorii departe de casa. Le uram succes.
    Nu am ascuns nici lipsurile statiunilor de pe litoral, chiar am incurajat intr-un fel dezvaluirea acelor aspecte care tin lucrurile in loc si care, la un moment dat, vor degenera inevitabil, de preferat pentru a face loc unui turism estival competitiv. Veti vedea, pe masura ce veti parcurge paginile urmatoare, cat de asemanatoare sunt opiniile, solutiile propuse si va invit sa faceti un efort de imaginatie, raspunzand la intrebarile: ”Ce-ar fi daca cei mai multi hotelieri ar gandi la fel? Dar daca ar fi sprijiniti sa si puna in practica ceea ce au gandit?”. Sunt solutii care pot insemna mult pentru industria ospitalitatii, pentru ca tin de profesionalism, de atitudine, si nu doar de locatie. Speram ca va vor captiva si pe dumneavoastra, facandu-va sa va doriti si mai mult sa duceti pe drumul cel bun un hotel, un restaurant, un club sau un bar. Pe litoral sau oriunde va simtiti firesc, dornici de munca, oriunde intuiti ca veti cere si vi se va da.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 17

    Dupa un an 2009 in care dusurile reci au venit din toate direcţiile (scaderea gradului de ocupare in hoteluri, reducerea consumului in unitatile de alimentatie publica, lipsa de lichiditati, impozitul minim etc.), 2010 incepuse promitator, cu intentii clare de a fi reluate investitiile in HoReCa. Operatorii isi recalibrasera afacerile, preturile ajunsesera la un nivel rezonabil – unii specialisti chiar au considerat ca s-a exagerat cu discounturile. Existau sperante ca acel impozit minim poate fi tolerat si va fi suportabil pentru clientul final care oricum devenise un privilegiat al serviciilor, bineinteles la nivelul pe care putea sa-l ofere o industrie inca in formare. Cei mai multi operatori au dat dovada de o vointa de fier in a-si pastra afacerile, n-au dat bir cu fugitii cand au vazut ca HoReCa tinde sa nu mai fie o activitate profitabila, cel putin pe anumite segmente. Nu este exclus ca multi dintre cei care s-au incapatanat in rezistenta sa fi fost influentati de campaniile de promovare a turismului romanesc, pe care le-au urmarit cu sufletul la gura, fara sa aiba insa garantia ca ele au ajuns unde trebuie, adica la potentialul turist. Daca ne uitam la rezultate, vedem clar care a fost consistenta mesajului.
    Cu toate acestea, in primele doua luni ale lui 2010 s-au reluat negocierile pentru achizitii, s-au facut comenzi, a fost trecuta in plan secundar, cel putin pentru cateva saptamani, lipsa cash-ului. Sau, in spiritul procedurilor deja impamantenite, s-a negociat indelung termenul de plata, in ideea ca din primavara situatia se va debloca iar banii vor veni oricum de la clientul final. A fost doar o tentativa onorabila. Tranzactiile au fost perturbate serios de agenda publica, incarcata cu noi subiecte, care de care mai interesante, in cel mai controversat sens al cuvantului. Impozitul forfetar si taxa pe produsele fast-food sunt ”vedetele” sezonului primavara-vara, sosite cu dedicatie de la un guvern care nu da semne ca ar fi foarte preocupat de consecintele acestor initiative, ci doar de ”hei-rup-uri” care sa mai aduca ceva bani la buget. Declaratiile de intentie ale autoritatilor, suprapuse unor probleme mai vechi (precum plata TVA-ului la emiterea facturii si nu la incasarea ei, care a pus in dificultate majoritatea firmelor), au facut ca reticenta sa redevina atitudinea dominanta. S-a reinstalat un climat instabil, nesigur, in care tot mai des regula este data de pretul mic si serviciul inconsistent.  
    Nu avem pretentia sa sustinem ca hotelurile, restaurantele, barurile din Romania sunt etaloane ale corectitudinii fiscale, dupa normele vechi sau noi. Este un domeniu efervescent, al serviciilor, in care rigiditatea excesiva dauneaza, iar acest lucru se poate vedea foarte clar in tarile care traiesc practic din turism. Acolo toleranta statului fata de operatori este de la sine inteleasa, pentru ca sistemul functioneaza in acesti termeni de relaxare - si nu ne referim doar la impozitare. Grecia sau Italia nu isi fac prea multe socoteli in legatura cu numarul oficial al angajatilor in turism. Este o atitudine inteleapta, care aduce economiei beneficii mult mai mari decat sumele stranse la bugetul de stat: turisti straini, ocuparea fortei de munca, consum de produse din cele mai diverse zone etc.
    Pentru moment, insa, va trebui sa ascultam cuminti cum restaurantele, hotelurile si barurile din Romania sunt catalogate drept campioane ale evaziunii fiscale. Poate ca guvernul are dreptate. Poate ca ne ofera si un clasament cu locurile urmatoare. Pe o pozitie fruntasa sunt mentionati si furnizorii de servicii funerare – sa fie oare o premonitie pentru ce va urma, daca scopul primordial al guvernului este doar strangerea de bani la buget prin orice mijloace, si nu relansarea, cu adevarat, a economiei? 
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 16

    Entertainmentul rezista cu brio pe acest sfarsit de an, doar straduindu-se sa ofere mai mult decat in anii trecuti. Auzim cuvinte noi in acest domeniu, de exemplu „interactivitate”, care il duce pe operator intr-o zona inca neexplorata la noi, bazata pe relatiile cu publicul. De asemenea, cluburile nu se marginesc sa-si imbunatatesca serviciile fata de clientii traditionali, cei care vin sa se deconecteze, ci ofera servicii... furnizorilor lor, pe partea de advertising. Cei care vin sa investeasca intr-un loc cu „dever” (un obicei nefericit care a periclitat multe afaceri) trebuie sa se gandeasca de trei ori acum, inainte de acest pas - acei care au rezistat pana acum nu au facut-o doar datorita norocului. Nisele sunt tot mai greu de gasit, in contextul in care publicul tinta nu a crescut numeric, ci doar ca exigente. Totusi, putem vorbi despre aceasta zona ca despre una de succes. Iata de ce va oferim in editia de fata cateva articole dedicate: unul axat pe investitiile necesare atunci cand vrei sa deschizi un club sau o discoteca, un interviu cu domnul Bogdan Gheorghiu, Presedintele Asociatiei Barmanilor Profesionisti din Romania si un articol legislativ despre dreptul de difuzare a muzicii.
    Profit se face si in zona de restaurante/catering. Treptat, s-a constituit un „nucleu dur” al clientelei, care nu a fost influentat de mediul economic, continuand sa solicite servicii acestor unitati. Nici hotelurile nu si-au permis sa renunte la restaurante, cel putin pentru a oferi bufetul suedez de la micul dejun. In paralel, avem semnale din piata ca timpul nu a trecut fara sa lase urme asupra dotarilor locatiilor de gen. Recesiunea i-a determinat pe multi operatori sa tina achizitiile in stand-by, asteptand sa vada la ce nivel se va stabiliza piata, pentru a sti ce sau daca mai trebuie sa cumpere. A fost si cazul obiectelor de inventar, carora le dedicam un nou articol, destinat atat celor care vor sa-si schimbe vesela sau tacamurile uzate, cat si celor care inteleg ca trebuie sa ridice standardele pentru ca piata o cere. Caracteristicile si designul obiectelor de inventar nu sunt aceleasi pentru totdeauna, caci ele trebuie sa tina pasul cu obiceiurile alimentare ale consumatorilor, de aceea optica asupra acestor produse va fi marcata de spiritul vremii, ba chiar obliga la o privire atenta asupra a ceea ce tinde sa devina clientul.
    Nu putem sa nu remarcam un fenomen aparut recent, legat de nevoia operatorilor de a se intalni, de a lua pulsul pietei, de a incerca forme solide de coagulare. Evenimentele organizate de diverse companii sau institutii in lunile precedente au trezit interes si au evidentiat necesitatea existentei unei constiinte de breasla, a unor forme de organizare care sa apere si sa promoveze interesele comune ale celor implicati in ospitalitate. Suntem siguri ca si dumneavoastra v-ati gandit ca, pana la a da ochii cu autoritatile, v-ati simti mult mai confortabil daca ati avea ca partener o organizatie profesionala sau patronala puternica. Contactul nemijlocit cu reprezentanti ai ospitalitatii din strainatate este, de asemenea, un motor al schimbarilor necesare, deoarece astfel ni se arata clar ca se poate. Va prezentam in paginile noastre un asemenea eveniment, sfatuindu-va sa dati importanta celor care vor mai fi organizate si sa acordati mai mult credit celor care vor sa va reprezinte, pentru ca un lucru este clar: fara vizibilitate in mediul de afaceri, fara a spune raspicat ce nevoi aveti si unde vreti sa ajungeti, este greu de presupus ca va veni cineva sa va asculte pe fiecare in parte. E adevarat, activismul este privit cu indoiala pe la noi, dar merita sa incercam si sa ne temperam orgoliile. Exista oameni care vor cu adevarat sa lase ceva in urma, care considera ospitalitatea o profesiune de credinta. Gasiti-i si incredintati-le o parte din interesele dumneavoastra. Lasati suspiciunile si prejudecatile pentru mai tarziu.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 15

    Voi incerca in cele ce urmeaza sa fac un slalom printre intrebarile unor oameni mult mai pricepuţi ca mine intr-ale domeniului. Sunt cei pe care i-am intalnit in ultimul timp si pe care ii veti cunoaste sau recunoaste si dumneavoastra in aceasta editie. De fapt, e un slalom nu „printre”, ci „prin” intrebari, pentru ca jaloanele nu pot fi evitate. Sunt atat de clare si nemiloase, incat te autochestionezi la randul tau, pe buna dreptate, de ce nu poti fi si tu la fel de lucid. Ei stocheza informatiile din industrie, interpreteaza graficele, actioneaza in consecinta, fac recomandari. Si, in loc de concluzie, fac ceea ce trebuia sa faca un reporter: pun intrebari. Iata un exemplu: „Romania mai vrea sa fie o destinatie turistica?”. Ne dam seama imediat ca ne-am pus prea putini aceasta problema, mergand pe un drum al inertiilor cu gandul ca este firesc sa vrem sa facem hoteluri si restaurante, fara sa ne intrebam prea des de ce, cum sau unde. „Are industria ospitalitatii un viitor previzibil in Romania?”. Teoretic da, exista si o strategie in acest sens, bineinteles redactata, indosariata si uitata intr-un sertar. Deci, raspunsul este deocamdata inutil. „Litoralul romanesc poate deveni o tema interesanta?” – iata o alta intrebare, pe care si-o vor pune probabil multi hotelieri dupa aceasta vara atipica. „Cand vom avea un turism nepolitizat, capabil sa intre in circuitul international al valorilor?”, „Ce sanse are turismul de nisa fara o infrastructura adecvata?”. Ne oprim aici, e suficient pentru o perioada oricum incarcata.
    Poate ca raspunsul depinde de fiecare hotelier in parte, poate ca depinde de toti laolalta. Cei care activeaza in acest domeniu stiu, in subconstient sau „la vedere”, ca tot ce a fost nu se va mai repeta, ca suntem obligati sa iesim pe piata cu ce avem mai bun, la alte standarde de prezentare si cu o noua atitudine, sau vom ramane sa facem un turism cu importanta locala, prea des bazat pe „mica ciupeala” sau, asa cum spunea cineva, pe principiul „Da, Doamne, sa ploua la bulgari” (obsesia neputintei noastre de cativa ani). Mai mult decat atat, aceasta criza ne-a aratat cat de stransa este legatura dintre industria ospitalitatii si mediul economic romanesc, infrastructura rutiera, capacitatea noastra de a sustine domeniul cu resurse umane. Ni s-a demonstrat ca fara o strategie care sa depaseasca stadiul festivist si sa treaca la constructii de sosele si crearea unui cadru economic favorabil nu vom iesi din destinul nostru provincial. Mai mult decat oricand, s-a vazut lipsa de solidaritate a celor din ospitalitate, preocuparea excesiva a unora pentru acumularea unui patrimoniu imobiliar care acum se pare ca nu mai foloseste la nimic. S-a vazut trezirea la realitate in ceasul al doisprezecelea, cand deodata ne-am dat seama ca in Romania exista prea putini specialisti in management si prea multi investitori care sunt si patroni, si directori de achizitii, si agenti de vanzari.    
    Asadar, va oferim o editie asezonata cu multe luciditati, unele dureroase, dar speram stimulative. E o editie pigmentata cu sfaturi si sugestii pentru a rezista in piata. Incepem cu informatii din zona lanturilor hoteliere, fapt care ne sugereaza doua fatete ale stadiului in care ne aflam. Pe de o parte, aceste lanturi internationale exista in Romania, ceea ce inseamna ca ne bucuram de credit din partea lor. Pe de alta parte, devine tot mai evident ca nu putem razbi izolandu-ne, refuzand sa devenim ceea ce se cere in ospitalitatea internationala.

Lectura usoara si, pe cat posibil, placuta!
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 14

Suntem probabil in anotimpul hotarator al acestui an greu. Stiti filmul – „O vara de neuitat”. Ca de obicei, lunile iulie si august inseamna concedii, deci exod catre statiuni sau obiective turistice. Ne gandim cu emotie ca cei mai multi bani vor lua calea strainatatii, iar semnalele din piata arata ca si anul acesta pe litoralul bulgaresc se va vorbi romaneste. Intre timp, statiunile dintre Navodari si Vama Veche prind viata doar la sfarsit de saptamana, dar mai tragem nadejde ca sezonul inca nu s-a sfarsit, mai ales ca guvernul a hotarat ca vara sa se termine pe 30 septembrie, obligand hotelurile de pe tarmul Marii Negre sa ramana deschise pana cand vor ceda si ultimele frunze. Asadar, hotelierii in cauza abia asteapta editia 2009 a programului „Litoralul pentru toti”, ca sa-si plateasca datoriile la stat si pe cele catre furnizori...
Tarifele de week-end au devenit uzuale pentru litoral; pesimistii spun ca aceasta masura nu va face decat sa prelungeasca agonia vechilor noastre hoteluri resapate cu cateva termopane si un strat gros de vopsea peste crapaturi, fara a oferi prea multe servicii care sa aminteasca de ospitalitate (puteti citi aici „marketing”). Bineinteles, mai sunt si exceptii in acest sens, pe care credem ca le stiti si dumneavoastra, din presa sau din informatiile care circula printre cei familiarizati cu domeniul.
In fond, problema hotelurilor de pe litoral, exceptand statiunea Mamaia, care are o pozitie privilegiata, sunt zecile de pensiuni deschise recent si sutele de gazde ocazionale cu „Cazare eftina” care inca nu s-au decis sa treaca spre zonele in nuante mai deschise ale economiei si cotizarii la stat. Pentru comparatie, noi va propunem in aceasta editie sa cititi despre un cu totul alt gen de pensiuni - este vorba despre cele realizate cu fonduri structurale europene. In cazul acesta, banii obtinuti pentru proiect sunt nerambursabili, iar cei care finanteaza investitia intr-un procent de pana la 70% (in speta cei care decid cui sunt alocate fondurile comunitare) vor sa fie siguri ca au girat o afacere curata si solida, ceea ce reprezinta in sine o garantie a succesului acelei initiative. 
In rest... e vara si cei din alimentatia publica a marilor orase trag nadejdea ca plecarea clientilor in concediu sa se intample pe o perioada cat mai scurta, caci unitatile lor ar face fata mai greu unui nou soc, cu toate masurile de repozitionare in piata pe care si le-au luat recent. In ragazul pe care il au, isi studiaza cu atentie bucataria si cauta sa se apropie cat mai mult de standardele HACCP, fie din teama, fie (speram noi) din dorinta de a oferi clientilor o farfurie sigura din punctul de vedere al securitatii alimentare. Pentru ca, in fond, cu totii suntem clientii unor astfel de unitati si ne dorim sa stim ca probabilitatea de a fi in siguranta este cat mai mare.
Va mai supunem atentiei in aceasta editie un alt subiect pe care il consideram important: cosmeticele hoteliere, segment al achizitiilor care, cel putin pe moment, face diferenta intre unitatile de cazare acolo unde concurenta este stransa. Este vorba de cheltuieli, mai mici sau mai mari, al caror efect este resimtit direct de catre clientul final, cel care are puterea mai mult decat oricand.
Mai tratam in aceasta revista tema recuperarii creantelor – suntem siguri ca v-am facut atenti. Practic, nu exista manager care sa nu aiba cosmaruri cu datornici, iar in unele scene de vis datornicul este chiar el, chiar daca se stie om cinstit, platitor de taxe.
Am tinut sa mentionam la final Cover Story-ul si articolul de la rubrica „Amenajari”, care au in prim-plan doua unitati de cazare din Cluj-Napoca, targetate pe zona turismului de business. Asa cum se intampla de regula, hotelurile de acest fel sunt intr-un relativ „relache”, in asteptarea toamnei care sa revitalizeze afacerile. E un bun prilej de introspectie pentru cei care conduc un astfel de hotel, iar noi le oferim doua modele.
E vara, asadar, si multi isi doresc sa stie, pana in septembrie, care vor fi efectele eforturilor depuse. Cand unii ard sa plece in concediu, altii asteapta cu infrigurare sa aiba de lucru. E sezonul in care se cheltuie bani, cu siguranta nu atat de multi ca in anii trecuti, dar cei intelepti vor sti sa se aseze in calea lor. Ceea ce, cu sinceritate, va dorim si dumneavoastra.
 
Lucian Nicolescu 
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 13

    Stiri de criza, meniu de criza, buget de criza... totul se invarte in jurul subiectului, pana la satietate. E ca şi cum ar fi concurs national pe tema „Cine e cel mai afectat si cine da o veste mai proasta?”. Putini propun solutii si la fel de putini sunt cei decisi sa faca ceva sistematic, ceva in afara faptului de a se angaja intr-un iures dezlanat, cu promotii la intamplare si pornirea de a actiona ca sa nu stea.
    Aceasta editie de revista merge nu atat pe ideea de criza, cat pe cea de solutie. Am stat de vorba cu oameni care, desi poate n-au mai trecut printr-o perioada asemanatoare, au avut deschiderea de a vedea care sunt notele bune ale afacerilor lor, dar si cele proaste. Orice manager care vrea sa invete (si industria ospitalitatii nu s-a inventat la noi, din cate stim) va accepta ca a gresit si ca trebuie sa ia o nota mai buna data viitoare, daca vrea sa treaca clasa, respectiv criza. Unul dintre colaboratorii nostri din aceasta editie a facut chiar o comparatie cu mersul la medic: pentru fiecare pacient exista un tratament. Cam asa stau lucrurile cu fiecare hotel, restaurant sau bar, care pe vremuri de acest gen isi arata toate lipsurile. Acelasi lucru este valabil si pentru furnizori.
    Surprinzator sau nu, oamenii pe care i-am solicitat pentru aceasta editie ne-au vorbit deschis, nu au negat nicio clipa ca au si dificultati. E o reactie sanatoasa, pentru ca trecem printr-o perioada in care nicio agentie de PR nu mai poate evita declinul vorbind doar la modul laudativ. In acelasi timp, au fost la fel de deschisi in a ne arata ce au facut, cum au gandit ca vor depasi momentul si suntem convinsi ca, daca vor fi fermi si lucizi, ne vom bucura in continuare de produsele si serviciile lor.
    Un alt aspect pe care l-am observat a fost rigoarea cu care au raspuns intrebarilor noastre. Cuvinte ca „rezervare”, „resurse umane” sau „pret” au capatat o consistenta incomparabila fata de ceea ce stiam ca inseamna aceste notiuni. Nu mai demult de acum un an, toata lumea avea „cele mai bune preturi” si servicii „de cea mai buna calitate”. Acum, cine se limiteaza doar la aceste cuvinte goale si nu spune de ce, sau prin ce se diferentiaza de preturile si serviciile „cele mai bune” ale concurentului, va astepta un client care, si el, va avea cea mai rapida manevra de evitare.
    In fond, s-a produs un fenomen inevitabil; din pacate, a trebuit sa vina o calamitate ca sa intelegem si noi cum stau lucrurile, de ce Romania nu este una dintre destinatiile turistice importante ale lumii, de ce noi insine nu ne simtim confortabil uneori in spatiile noastre. Nu tinem cu orice pret sa facem apologia turismului romanesc, atata vreme cat el nu se ridica la standardele acceptate pe plan mondial. Tinta noastra e sa dam repere de locatii, de furnizori, de directii pentru dezvoltare. Teoretic si practic, este mult mai simplu sa reusesti pe o piata in formare si nu pe una dezvoltata, chiar si in vreme de criza. Boomul economic din ultimii ani a facilitat doar o dezvoltare pe orizontala, ceea ce nu a fost neaparat laudabil. Urmeaza cu siguranta cresterea calitatii – este parca un laitmotiv al acestei editii. Cert e ca in momentul in care noi vom fi multumiti de calitatea si de preturile de aici, vom putea lansa cu inima usoara si oferte pentru straini, fara a trai cu sentimentul de vinovatie mentionat in proverbul cu leopardul, animal care se afla chiar in curtea noastra si nu da semne foarte clare ca vrea sa plece.
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 12

 
    Oricat ne-am plange, nu putem spune ca nu se intampla si lucruri bune, in sensul ca la noi orice schimbare este un potential pas inainte. Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta prin care Legea Tichetelor de Vacanta este promovata in pachetul de masuri anti-criza. Cu siguranta, nu se vor gasi bani pentru implementare chiar de Paste, caci mai sunt niste etape de parcurs, dar in sezonul estival vom avea ocazia sa verificam efectele legii. Cele mai importante prevederi sunt descrise si in revista noastra, puteti deci sa faceti primele pronosticuri. Este important sa stim ce vor alege angajatii: sa primeasca de la angajatori o vacanta in Romania sau, in schimb, sa incaseze suplimentar niste bani (cash, sub forma de salariu, dar ceva mai putini) pentru a merge in strainatate? Nu ne facem socoteala ca vor sta acasa si vor planui aventuri la picnic langa cea mai apropiata padure de localitate. Continuam sa sustinem ca panica rezultata de criza financiara este nesanatoasa, ca o atitudine defensiva este cel mai bun teren pentru insamantarea dezastrelor financiare. Contrariul, adica o relansare in forta, aceasta trebuie sa fie atitudinea in fata schimbarii. La fel de daunatoare este si asteptarea. Am observat aceasta problema la targul HoResCa de Brasov, unde am participat si ne-am interesat de situatia furnizorilor de produse si servicii. Multi dintre acestia au remarcat expectativa operatorilor din turism, neparticiparea lor la evenimentele cu miza comerciala, fara sa inteleaga care ar fi sperantele absentilor. Se vor ieftini textilele, bucatariile profesionale sau cosmeticele hoteliere in vara? Stie cineva ce noi nu stim?
    Faptul ca un manager de hotel se intereseaza despre oferta unei firme doar pe baza unui pliant, nici acela obtinut prin vizitarea unui targ, ci prin trimiterea unui comisionar, nu este o atitudine profesionista. Da, exista site-uri, cataloage, multe alte moduri de informare, dar unde este relatia personala, contactul direct? Exista aceasta problema si v-o semnalam, pentru ca furnizorii participa la targuri si se intorc cu senzatia ca eforturile lor de a-si imbunatati oferta, de a intra in jocul concurentei sunt inutile si ca piata functioneaza aleatoriu. Sau, mai rau, ca zarurile sunt deja aruncate (o poveste mai veche de-a noastra). Ei n-au de unde sa stie ce nevoi exista, doar pe baza studierii vanzarilor – e o metoda primitiva, insuficienta pentru dezvoltarea acestui sector care, dupa atatia ani de trista autocompatimire, a inceput sa inteleaga ce vrea, in ce directie sa se defineasca.
    Nu am spune aceste lucruri daca am sti ca vorbim degeaba. Da, se poate afirma ca in hotelurile si restaurantele din Romania se vrea si altceva decat obtinerea unui profit rapid. Se vrea calitate - chiar si din orgoliu, nu e rau. Rezultatele s-au vazut in restaurantele care au oferit calitate, s-au promovat si nu a fost nevoie decat de o mica scadere de preturi pentru a reusi acolo unde altii au crezut ca este imposibil. Au pasit fara complexe pe un teren neumblat, caci nimeni nu poate spune ca la noi traditia HoReCa inseamna mult mai mult decat vehiculata ospitalitate romaneasca si gastronomia traditionala (in transformare radicala). Raportarile la trecut din perspectiva unei traditii ospitaliere erau si asa greu de facut, pentru ca sunt rare locatiile pe unde comunismul a trecut fara sa lase urme. De aceea nu putini sunt cei care se gandesc sa reconstituie istoria si sa valorifice arhitectura veche, cea pe care inca o mai avem intacta. Investitia intr-o cladire cu trecut interesant si transformarea ei intr-un restaurant (sau, daca era deja restaurant, renovarea si relansarea) este inca un subiect dezbatut in paginile acestei editii. Vom putea intui astfel calea de reconstruire a reperelor, de atragere a clientilor intr-un spatiu care spune o poveste si vinde altfel un pahar de vin...
    Vom pasi, cu acest numar de revista, si in hotelul viitorului, devenit deja o realitate; in lumea „cladirilor inteligente”. Legislatia nu prevede ca, pentru un hotel de 4 stele, alimentarea cu energie electrica sa se intrerupa automat la plecarea oaspetelui, fara ca cineva de la receptie sa comande macar acest lucru. Este alegerea managerului daca, pentru a face economie, vrea sa mai plateasca un angajat sau sa-si instaleze un sistem de Building Automation. Iata inca un subiect al acestei editii.
    Si mai avem pentru dumneavoastra ceva deosebit: invitatul nostru pentru Cover Story (dupa ce ne-a fost gazda la Brasov, in restaurantul domniei sale) este un reprezentant al gastronomiei ultimelor patru decenii, specializat in bucatarie chinezeasca. Pasiunea pentru aceasta ramura importanta a gastronomiei mondiale n-a avut prea multe sorti de izbanda in perioada comunista. A avut succes, in schimb, in ultimii 19 ani, desi poate nu atat cat ar fi meritat. Sa-l cunoastem sau sa-l recunoastem asa cum a vrut sa ni se prezinte: printre bijuterii ale artei culinare, domnul Nicolae Urs.

    Acum va las sa parcurgeti in liniste revista. Pana la sfarsit, caci acolo aveti pregatita o surpriza: un concurs cu premii. Lectura placuta si succes!
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 11

    Se intampla lucruri interesante in continuare. Proprietarii de hoteluri si restaurante n-au dus-o rau nici in iarna aceasta, mai ales in perioada sarbatorilor. Criza a fost ignorata cu abilitate de romani - probabil s-au gandit sa intre mai tarziu, ca si asa amanarea este o caracteristica vocationala a noastra. S-a mai amanat (cel putin recent numitul guvern nu-si mai bate capul) calcularea diferentiata a TVA-ului, pentru produse de baza si produse de lux. O fi bine, o fi rau...Noi incercam in aceasta editie sa cream o punte intre cele doua categorii, oferindu-va repere (referitor la zona HoReCa, desigur) atat pentru piata produselor destinate marii mase, cat si pentru cea a produselor de lux.  
    In cadrul unei rubrici noi, a carei prezenta suntem siguri ca o sa va bucure, am analizat cu ajutorul catorva specialisti si oameni implicati in domeniu tema investitiei intr-un restaurant cu servire rapida. Rubrica se vrea a fi un ghid pentru cei care cauta dezvoltarea de noi afaceri, in locatii care sunt „pe val” sau in zone de nisa, testate deja pe pietele europene. Rubrica asa se si numeste, „Ghidul Investitorului”, si merita urmarita cu fidelitate, pentru ca situatia economica necesita o atentie sporita pentru a nu arunca banii pe fereastra. 
    In cadrul rubricilor de focus, cap de afis este tema produselor de lux. Confruntat cu probleme reale in tarile bogate inca de acum un an, sectorul acesta credem ca se va dezvolta in continuare in Romania, contrar evolutiei generale, pentru ca la noi este o piata inca incipienta, iar publicul tinta exista si va exista in continuare, doar ca mai trebuie atras spre adevarata calitate, asigurandu-i educatia necesara. Au existat cateva voci care i-au prevazut caderea, dar e bine sa fim atenti si cine vorbeste, caci poate vrea sa starneasca panica si are promotie la mezeluri ...
    Revenind la zona alimentatiei publice, avem un subiect tot mai important pentru proprietarii si managerii de restaurante: care mai sunt obiceiurile alimentare si bahice ale romanilor, inclusiv din perspectiva sezonalitatii.
Veti mai putea citi despre „slow food”, targuri internationale de profil si alte teme arzatoare, atat de arzatoare cat poate fi cea a fumatului in restaurante, de exemplu.
    Nu in ultimul rand, abordam problema resurselor umane, unul dintre factorii cei mai importanti care pot salva o afacere. In general, trebuie identificate toate resursele de eficientizare. Criza economica va fi un test pentru absolut toate firmele, inclusiv pentru cele din hotelarie si restauratie. Faptul ca piata aceasta va rezista nu inseamna neaparat ca o va face cu aceeasi actori. Unii vor supravietui sau prospera, altii nu, iar oportunitatile vor fi urmarite cu insistenta de outsideri. Dincolo de toate acestea, se va face o selectie, vor ramane pe pozitii si vor deveni lideri cei cu afaceri flexibile, dar cu conceptii solide despre importanta cifrelor si despre circulatia informatiei. Prea multi au mizat pe inocenta investitorilor si pe confuzia creata asupra a ceea ce trebuie sa insemne calitate. Multi dintre rau platnici, dintre cei care au investit fara a studia cererea sau care au venit pe piata cu produse de slaba calitate vor fi uitati, sau ma rog, vor fi amintiti la lichidare.

    Toate acestea fiind spuse, va uram si noi sa aveti un an bun, sa gasiti resursele financiare si sufletesti pentru a trece peste dificultati. Urati-le si dumneavoastra aceleasi lucruri partenerilor dumneavoastra, pentru ca solidaritatea, increderea si platile la timp sunt printre principalele elemente ale succesului.
 
    La buna vedere!
 
    Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr.10

S-a tot vorbit de criza economica, inclusiv cand s-au petrecut schimbari, mai mult sau mai puţin consistente, pe scena politica. Ziarele si-au exersat retorica, cu titluri de genul „Marea conspiratie: criza din 1933 si cea din 2008 au aceiasi actori din umbra”. Oamenii de afaceri o resimt sau nu, in functie de domeniul in care activeaza. Sa lasam deoparte actorii din umbra, deocamdata. Sa ne gandim  ca in Statele Unite ale Americii, in 1933 s-a incheiat prohibitia la alcool. Va dati seama, ce faceau americanii si cu bursa cazuta, si cu somaj masiv, si cu prohibitia pe masa? Intamplator sau nu, in acelasi an 1933 economia a inceput sa se revigoreze, dupa 4-5 ani de criza.
        Pentru 2008, toata lumea a dat vina pe banci si afacerile imobiliare, nu pe hoteluri si restaurante. Avem motive destul de serioase sa credem ca domeniul in care lucram se va afla departe de orice pericol, pentru ca nu trebuie sa fii specialist in finante ca sa-ti dai seama de cateva lucruri simple, precum ce-si doresc oamenii cand nu mai pot sa-si cumpere case si terenuri. Ati raspuns corect: entertainment! Ce pot face romanii daca nu mai au bani de vacanta la Rio? Se duc la Costinesti! Rezon. Asadar, sa ramanem pe locurile noastre si sa ne vedem de treaba, caci vom avea de castigat. Cu creditele o sa fie mai greu, dar asta sa fie singura noastra grija!
        Cat despre actorii din umbra... numai la noi in tara sunt vreo cateva milioane, care asteapta doar cateva mici semnale pentru a se insinua in afacerile HoReCa. Da, este vorba de clientii hotelurilor, restaurantelor sau barurilor, iar semnalele pe care le asteapta sunt serviciile de calitate obtinute cu ajutorul unor utilari peformante si al unor amenajari de bun-gust. Sa vorbim despre textile care sa faca din hotel un spatiu agreabil, familiar, despre malaxoare care sa grabeasca timpul de obtinere pentru o paine speciala, un produs de patiserie sau o crema. Sa povestim despre softuri, caci in ziua de azi un restaurant fara servicii IT este din start sortit ineficientei si inadaptarii la o piata in continua schimbare.     Avem de discutat, inca si inca, despre resurse umane, iar noi venim in acest numar cu un caz concret de servire defectuoasa cauzata de lipsa unor angajati conectati la nevoile clientilor. Am venit si cu alte subiecte, precum pastrarea unui vin bun si modul special in care este abordat un barbeque „ca la mama acasa” – o mama din Louisiana care stie ce vrea.
        Nu in ultimul rand, va anuntam ca am fost si la Romhotel. Am vazut agitatie si sperante, fara nicio legatura cu marota crizei financiare, ba chiar s-a putut vorbi de o criza de spatiu pentru expozanti. A fost un bun prilej pentru toti de a vinde si a cumpara. Hotelieri, restauratori si furnizori - putini si-au permis sa lipseasca. Am fost si noi, in pavilionul 18, standul 18. Ca varsta majoratului, desi noi credem ca suntem de multa vreme maturi. Editia a X-a a catalogului HoRes, lansata cu ocazia targului, va vorbeste despre acest lucru fara prea multe divagatii. Caci vom merge impreuna pe un drum interesant, care are nevoie de informatii concrete, venite din realitate, din ceea ce se petrece cu adevarat.
 
Sa ne vedem cu bine!
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 9

 
In cafenea a intrat seful cel nou si a inceput sa-si chestioneze angajatii:
− Ce se vinde cel mai putin aici?
− Pai... frappe-uri - a raspuns unul dintre ei.
− Cate dati pe zi?
− Cam 20. Punem lapte, o lingurita rasa de cafea instant si...
− Puneti o lingurita si jumatate!
In curand, frappe-urile au facut faima acelei locatii si lumea se imbrancea pentru o masa, la orice ora. Se intampla inainte de 1990, undeva, pe litoralul Marii Negre. Pare o poveste si poate chiar este, desi cafeneaua exista, iar seful cel nou a devenit intre timp un prosper om de afaceri. Important este ca dialogul respectiv a fost adus in prim-plan si tinde sa intre in „folclorul” managerilor de cafenele, pentru ca aceasta este tendinta momentului: sa oferi mai mult decat se asteapta clientul, sa-l surprinzi cu o jumatate de lingurita in plus, fara ca tu sa faci un efort financiar important. Mai mult decat atat: romanii sunt pregatiti, in sfarsit, sa plateasca acel supliment si cauta locatiile unde sunt siguri ca-l pot obtine.
 
***
Investitiile in hotelarie si restauratie sunt din ce in ce mai consistente – rubrica noastra specializata pe acest domeniu o demonstreaza cu fiecare editie. In acelasi timp, tot mai multi furnizori de produse si servicii ne transmit semnale ca standardele s-au schimbat, ca accentul se pune pe calitate, indiferent ca este vorba despre mobilier, produse de curatenie sau aparatura audio-video. Faptul ca un hotel de 3 stele are sala de biliard, jacuzzi sau alte dotari suplimentare nu trebuie sa mai mire pe nimeni, pentru ca aceasta este singura posibilitate de a „sparge gheata”. E o schimbare de mentalitate care s-a produs, in sfarsit, si la noi. Lectia a fost invatata pe propria piele. Nu suntem pregatiti inca pentru examen, dar premizele ne indeamna la optimism.
 
***
Faptul ca acest declic s-a petrecut abia acum spune multe despre noi. Nu am avut nici termenii de comparatie potriviti (era practic imposibil sa ne raportam la „greii” Europei). Ne-am uitat cu jind la vecinii bulgari si ne-am consolat cu gandul ca ei au avut sansa investitiilor straine. E adevarat, dar a fost si grija lor de a nu lasa serviciile pe mana oricarui neavenit. Si ca a venit vorba de bulgari, sa nu uitam un lucru: acolo situatia resurselor umane e cu totul alta. Germanii au investit in locatii, iar bulgarii in educatie. Cu greu gasesti un angajat de hotel sau restaurant care sa nu stie engleza uzuala sau regulile de baza ale conduitei unui lucrator HoReCa. Clientii se simt respectati, indiferent de banii pe care i-au dat, astfel ca vacanta lor este, de fapt, o evadare din cotidianul romanesc. Concetatenii nostri nu se duc in Bulgaria doar pentru o farfurie de mancare in plus, ci mai ales pentru tinuta si atitudinea celor care ii gazduiesc. Acestea sunt motivele pentru care nu ezitam sa publicam orice informatie referitoare la invatamantul in ospitalitate, piatra de temelie a unei afaceri de succes.
Toate cele bune!
 
Lucian Nicolescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 8

 
Un subiect de actualitate, mult dezbatut de media in ultimele zile, il constituie turismul medical.
Calatoriile in scopuri medicale, ne arata un studiu Europe Assistance, sunt consemnate inca din antichitate, cand, in Grecia, pelegrinii veneau din toata regiunea Mediteranei pentru a se trata cu apele termale de la manastirea zeului medic Asclepios.
In zilele noastre insa, turismul medical a reaparut in forta incepand cu anii 1990, o data cu obiceiurile celor privilegiati de soarta din tarile in curs de dezvoltare de a merge in tarile mature economic si tehnologic pentru a-si rezolva problemele de sanatate. Lucrurile merg deopotriva si in sens invers, tarile mai sarace oferind servicii medicale ieftine, de care sunt atrasi din ce in ce mai mult locuitorii tarilor dezvoltate.
Pe harta destinatiilor „turismului medical” se afla tari precum India, Thailanda, Tunisia, Maroc, Cuba, Brazilia, Mexic, Costa Rica, Republica Dominicana, Lituania, Ungaria si, de cativa anisori, si Romania, care a primit, de pilda, in 2003, 50.000 de turisti in scopuri medicale, potrivit agentiei franceze de stiri AFP, care citeaza Ministerul Sanatatii, majoritatea acestora solicitand interventii estetice, stomatologice, geriatrice si oftalmologice.
Unde mai punem ca Romania detine o parte impresionanta din totalul izvoarelor termale si minerale din Europa, dar si faptul ca fondurile nerambursabile europene sunt dedicate inclusiv dezvoltarii turismului de nisa din aceste zone cu resurse specifice, deci si turismului medical.
Turismul de nisa, fondurile structurale alocate turismului, sunt teme care au fost disecate la Romanian Hospitality Forum – Investitii hoteliere si activitati conexe, editia I, eveniment organizat de Finmedia pe 26 mai a.c. si pentru care revista HoRes a fost partenerul media exclusiv dintre publicatiile dedicate pietei HoReCa.
Despre acest forum al industriei ospitalitatii gasiti informatii consistente in paginile acestui numar, asa cum aflati si de tratamentul propus de colaboratorul nostru de specialitate, Patrick Pettenuzzo, la rubrica de „Management”, pentru reducerea costurilor, dar si retete de succes pentru maximizarea eficientei achizitiilor, cuprinse in majoritatea articolelor revistei, prescrise atat pentru unitati hoteliere, cat si pentru cele de alimentatie publica si de divertisment.
 
Precizie in afaceri va dorim, dar si cura linistita celor care pleaca in vacante, pe care ii asteptam vindecati de stresul generat de mediu de business autohton !
 
Nicoleta Ionescu
Asociat unic si administrator Concept Media Adv – editor al catalogului si al revistei HoRes
 
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 7

 
Un sondaj facut intr-un bar, la o masa cu vreo 12 cetateni relaxati, dar devotati activitatii de consumator – se intampla in perioada Pastelui – ne-a inspirat articolul de fata. I-am intrebat pe oameni, tineri de pana in 35 de ani, de ambele sexe, bucuresteni si constanteni, cu venituri peste medie, ce nu le place in barurile din Romania. Am structurat raspunsurile asa cum se poate vedea mai jos.
1. S-au amintit trei elemente care tin de ambient:
- Respiram prea mult fum, fie ca suntem fumatori au ba. Purificatoarele de aer nu s-au inventat pentru multe baruri. Subiectii nostri si-au mai amintit de localurile unde se serveste mancare si de al carei miros din haine i-a scapat doar masina de spalat.
-  „Cred ca cei mai multi patroni nu se pun catusi de putin in locul clientului, ne spune unul dintre comeseni. Nu stiu cati se intreaba: Ce vreau sa faca un client la mine in bar? Sa stea la taclale, sa se uite la meciuri si sa zbiere ori sa se relaxeze? In primul caz, se impun niste mese care sa incurajeze comunicarea: rotunde sau patrate, suficient de inalte incat sa te sprijini cu coatele, chiar daca n-o faci, cu scaune cu speteaza cat de cat dreapta.” Intr-un astfel de spatiu sociopet – termen folosit in comunicarea sociala prin care se defineste mediul care, precum forta centripeta, ii „aduna” spre un centru comun pe partenerii unei discutii, un mediu care stimuleaza relationarea –, volumul muzicii trebuie sa fie suficient de mic astfel incat oamenii sa se priceapa fara sa raguseasca. De ritmuri, nu mai spunem pentru ca am intra in discutii de nuanta.
- Lumina trebuie sa respecte niste norme de iluminat, indiferent de gradul de intimitate al localului. Asta pentru ca un client sa nu simta la plecare mai multa oboseala decat la venire, desi a turnat pe gat doar apa plata cu lamaie sau cafea.
2. S-au mai pomenit trei lucruri care tin de servire:
- In Romania, se pare ca nu s-a nascut inca acel chelner - sau nu l-au cunoscut subiectii nostri - care sa aiba un fetis pentru restul returnat pana la ultimul ban; rest din care sa decida fiecare client care este ciubucul.
- Diverse inadecvari precum: chelnerul stie fara sa te intrebe daca vrei bautura cu gheata sau fara, cocteilurile sunt niste amestecuri aproximative, racoritoarea adusa la pahar este turnata dintr-o sticla de 2 l, intarzieri in luarea comenzii si a notei, intrebarea senina „ce mai serviti?”.
- Chelnerul sau barmanul care serveste corect, dar fiind trist sau nepoliticos, nu-ti gadila prea mult buna dispozitie.
Nu stim daca va tine cont cineva de chestiunile enumerate aici, dar daca ar face-o ar putea multumi macar o duzina de potentiali ai acestor localuri.
 
Dorelian Bellu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 6

 
„Becule, stai aprins, becule, noi te iubim”, erau versurile unei piese din anii `80 a celor de la Timpuri Noi. Cantecul de fronda era in mod clar o hiperbola acida care ducea preocuparea romanilor de a avea lumina in case pana la ritualul unei incantatii. Asteptam sa vina lumina, element banal in decorul lumii civilizate, ca sa ne hranim, sa ne facem temele, sa deschidem televizorul, sa ne traim viata.
Decembrie `89 ne-a prins vaduviti de lumina si cu reflexe de lumea a treia. O intamplare care a avut loc in spatiul ospitalitatii este relevanta. Faptul cu urzeala anecdotica a mai fost povestit, dar merita sa-l amintim aici. In 1990 cativa nemti veniti cu ajutoare in Caras Severin au cerut o cazare la un hotel. La solicitarea oamenilor, receptionera i-a intrebat pe cel mai firesc ton posibil: „Doriti cu bec in camera sau cu bec in baie ?”
In cativa ani dupa aceea, lucrurile s-au schimbat si la acest capitol pentru ca ne-am dat seama cat de importanta este lumina pentru estetica spatiului, pentru sanatatea si buna noastra dispozitie. In prezent, piata romaneasca este inundata de corpuri de iluminat, iar campul HoReCa poate fi considerat „lumea buna a becurilor”. Ca dau o stralucire abundenta, discreta, invaluitoare sau spectrala, corpurile de iluminat din restaurante, receptiile hotelurilor, camere sau baruri creeaza o atmosfera menita sa legitimeze localul, sa epateze si sa ancoreze oaspetele, pentru ca in final sa-l seduca. Lumina artificiala fiind un vehicul atat de important pentru sfera de care ne ocupam, am decis sa-i acordam un articol in numarul de fata.
 
*     *
*
Pe langa aceasta tema, echipamentele din dotarea bucatariei, sistemele de securitate si control acces, echipamentele de curatenie sau locurile si echipamentele pentru intretinere fizica – fitness, spa, piscine – sunt alte subiecte realizate din comentariile celor mai importanti furnizori de pe piata HoReCa.
Sa mai anuntam ca o posta a redactiei sta la dispozitia cititorilor. La adresa redactie@hores.ro primim intrebari pentru specialistii colaboratori ai revistei. Investitorii in ospitalitate sau cei interesati sa-si deschida o afacere in  domeniu, ne pot scrie si vor primi raspunsuri pe e-mail sau in proximul numar al revistei, in functie de complexitatea problemei abordate.
 
Dorelian Bellu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 5

   
O stire data de presa spaniola in ultimele zile ale anului aproape ca ne lasa fara aer: primul hotel spatial se va deschide in 2012. Proiectul apartine unei companii din Barcelona care promite ca va duce industria ospitalitatii in sfere inalte, adica la 450 de kilometri de Terra. Hotelul-modul se va numi Galactic Suite, nu stim de ce categorie va fi, dar va avea probabil multe stele in preajma (exageram furati de retorica). Pe langa faptul ca vor putea sa respire greu in voie si sa se joace de-a cavalerii Jedi si de-a startrek-istii, turistii vor experimenta traiul in imponderabilitate si vor asista la diferite experimente stiintifice. Totul intr-un spatiu de 85 de mii de metri patrati si cu o investitie de doua miliarde de euro.
Initiatorii proiectului nu-si fac griji ca afacerea lor va fi una meteorica si actioneaza conform teoriei promovarii universale. Chiar au anuntat ca de luna aceasta primesc inscrieri, desi deocamdata combinatia pare putin nebuloasa. Ei spun ca vor atrage turistii cu o forta direct proportionala cu distanta hotelului fata de Pamant si estimeaza ca pana la inaugurare vor avea o lista cu circa 40 de mii de solicitanti. Nu stim cum au ajuns la aceasta socoteala daca tinem cont ca deocamdata odiseea este evaluata, pentru omul de rand, fie el si occidental, in (b)ani-lumina de munca. Mai exact, spun intreprinzatorii catalani, pachetul de vacanta galactica va costa - si unora s-ar putea sa le iasa ochii din orbita cand vor citi - trei milioane de euro. Aici intra antrenamentul de 16 saptamani intr-o insula din Caraibe, unde va avea loc si decolarea, zborul si trei nopti de cazare. Oricum, arata organizatorii, suma este mult mai mica decat cea pe care turistii spatiali o platesc rusilor, adica aproape 20 de milioane de dolari.
Sa speram ca la banii astia prima afacere in ospitalitate cosmica nu va deveni o gaura neagra si ca, daca nu noi, macar „the next generation” se va bucura de turismul spatial.
 
*        *
*
Si tot extraterestru pare restaurantul bavarez „`s Bagger” pe care-l prezentam pe larg in acest numar. Este locul unde mancarea este adusa clientilor nu de chelneri, ci de gravitatie. In fine, revenind cu picioarele in hotelurile si restaurantele de pe pamant, sa spunem ca avem un numar in care in prim plan am adus tema igienei in HoReCa, iar ca subiecte piata produselor de curatenie, oportunitatea propriilor spalatorii in unitatile de primire turistica si normele HACCP.
In fine, incepand cu acest numar, am pus la cale si o posta a redactiei, de fapt un spatiu deschis consultarii specialistilor colaboratori ai publicatiei noastre. Astfel, investitorii in ospitalitate sau cei interesati sa-si deschida o afacere in domeniu vor putea sa ne trimita intrebari ale caror raspunsuri le vor primi in proximul numar al revistei HoRes.
 
Dorelian Bellu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 4

 
Intamplarea am auzit-o povestita de cativa romani care au vizitat Myanmar, fosta Birmanie, in urma cu cateva luni, chiar in timpul revoltelor pentru democratizare.  
Traseul stabilit de agentia de voiaj a purtat grupul de turisti in statul Shan, in vestul tarii, tinut al drogurilor controlat de armate personale ale afaceristilor locali. Romanii au ajuns si la lacul Inle, o intindere de apa aflata intr-o depresiune montana, cu o suprafata egala cu jumatate din Bucuresti. Aici traiesc mai multe comunitati lacustre care cuprind cateva mii de birmanezi saraci ca degetul, a caror existenta nu este consemnata in niciun registru de evidenta al populatiei. Totul e precar si pare ca sta sub semnul provizoratului. Indeletnicirea de capetenie este pescuitul, iar romanii care au fost acolo s-au crucit vazand cu ce barci fragile ies in pustietatea acvatica baieti de nici 12 ani, singuri.  
Pe lac se afla si ceea ce turistilor le este prezentat drept „Monastery of the Jumping Cats”, o constructie de lemn, probabil tec, cu o vechime de cateva sute de ani. Locul are pentru europeni, pe langa frumusetea exotica, un aer de pace budista. Baieti de la noua la 18 ani, rasi in cap, imbracati cu rasele caramizii – specific Burmei, spre deosebire de calugarii tailandezi care au togi portocalii – pierd vremea pe la bucatarie sau se joaca cu pisicile. Pentru ca aici la tot pasul torc pisici. Cat e ziua de lunga tinerii monahi pot fi vazuti cum, ingenuncheati, indeamna felinele sa sara printr-un cerc de sarma.  
Intr-un astfel de tinut lacustru din sud-estul Asiei, intr-un spatiu rupt de civilizatie, unde timpul nu este masurat decat de turisti, in cel mai autentic decor budist, a sosit grupul de romani pe care il pomeneam la inceput. Conationalii nostri au facut fotografii si au incercat sa interactioneze cu blanzii localnici. Intr-o engleza mai degraba onomatopeica, acestia din urma i-au intrebat pe vizitatori de unde sunt. Ei bine, la auzul numelui „Romania”, calugarii budisti din Myanmar, copii ai unei alte lumi decat cea in care traim, au gasit un un reper si au inceput sa-l strige: Mutu! Mutu! Mutu!
 
*   *
*
Daca ar fi insa sa vorbim despre imaginea Romaniei, asa cum se articuleaza chiar aici, in tara, lucrurile sunt ceva mai previzibile si mult mai putin spectaculoase. Connaiseurul culinar Patrick Pettenuzzo vorbeste printre altele despre cum a aratat micul-dejun in aceasta vara la hotelurile si la restaurantele de pe litoralul romanesc, deloc flatant pentru industria ospitalitatii autohtone. Dar cultura micului dejun la noi, abordata mai pe larg intr-un alt articol, este doar unul din subiectele acestui numar, alaturi de teme precum piata spirtoaselor, oferta de textile si de decoratiuni, vestimentatia si echipamentul de protectie pentru personal s.a., toate din spatiul HoReCa.
 
Dorelian Bellu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 3

 
Dupa o vara cu tipare de vreme mai neobisnuite, in care insa turismul si-a vazut neperturbat de treburi, ora bilantului acestui sezon estival se apropie pentru fiecare locatie de cazare, de restauratie sau de divertisment. Toamna vine cu un plus de castig, mai mic sau mai mare, dupa cum afacerea a fost condusa cu mai  mult sau mai putina pricepere si dupa cum restul conditiilor au favorizat castigul sezonier. Cert este ca, intre sezoane, mai ales in cazul in care pozitionarea locatiilor si tipul de activitate fac ca acestea sa depinda de ciclurile sezon - extra-sezon, managerii ar trebui sa-si reevalueze sistemul de lucru, planurile de dezvoltare, atunci cand este cazul, si in final sa reinvesteasca o parte din profit. Piata romaneasca de hotelarie si de restauratie devine una din ce in ce mai specializata, astfel incat, managementul facut cu profesionalism devine mai mult decat inainte o necesitate.
Citind articolele acestui numar de revista o idee centrala razbate din fiecare material, indiferent de subiectul ales: necesitatea consultarii specialistilor din domeniu, fie ca este vorba de dotarea unui bar, de alegerea mobilierului pentru o locatie, de alcatuirea unui meniu de vinuri adecvat tipului de restaurant, fie ca tintim profitul in restaurant sau in hotel si cautam sa identificam instrumentele financiare optime de lucru.
Reinvestirea profitului necesita, de asemenea, ori un autentic fler in a conduce o locatie si experienta, atunci cand dimensiunea business-ului este mai mica, ori cunostinte solide in mai multe domenii. Fiecare afacere din industria ospitalitatii si a gastronomiei isi are propriile coordonate care o fac sa fie unica, astfel ca, aproape orice ati dori sa achizitionati, sa implementati, sa redefiniti, totul ar trebui, in primul rand, dimensionat corect, din mai multe puncte de vedere. Puteti sa va descurcati singuri? Daca nu, apelati cu convingere la profesionisti.
 
Cristina Dobrescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 2

 
Suntem in plin sezon estival, unul deosebit de cald, fapt ce de mai multe saptamani a intetit si insufletit activitatea in locatiile ospitalitatii in toata tara si in toata Europa. Apropos de ospitalitate, in aceasta editie v-am pregatit un interviu destinat indeosebi acelor manageri de pensiuni si mici hoteluri. Interviul a fost realizat cu proprietarul unui hotel grecesc de trei stele din Halkidiki, ale carui declaratii va vor surprinde poate, afland ca, nici macar intr-o tara precum Grecia, care atrage constant turisti din intrega lume, lucrurile nu sunt simple pentru un proprietar de mic hotel. Succesul si profitul nu vin usor nici aici, ci prin implicare si perseverenta, an dupa an, statul neavand o contributie notabila.
Cover Story-ul din acest numar aduce in prim plan tot o poveste estivala, insa de la Marea Neagra, unde, un resort romanesc si-a consolidat in timp pozitia singulara.
Din ambele materiale razbate o idee comuna si anume ca afacerile de acest tip merg bine  si se dezvolta in timp numai daca munca este facuta cu pasiune si nu doar pentru obtinerea profitului. De asemenea, in ambele locatii, desi aflate la distanta si fara alta legatura decat afacerea in domeniul ospitalitatii facuta la malul marii, asigurarea unui climat prietenos si relaxant pentru oaspeti a fost unul dintre cele mai importante atuuri. Asta inseamna ca oaspetele nu se va enerva, nu va avea batai de cap si nu va avea decat o „grija”: aceea de a se relaxa si de a se simti bine! Respectul pentru turist este primordial si mult mai usor de urmarit intr-o afacere bine condusa din interior.
Pentru marile hoteluri, in schimb, noi tendinte reies din datele statistice efectuate la nivelul tarii: turismul de afaceri ocupa cele mai multe camere, „clientul” care plateste serviciile fiind cel mai adesea o firma, o companie sau o corporatie. Si pentru ca intrarea  tarii in UE a sporit ocaziile de afaceri, noi lanturi ale hotelurilor de lux internationale vor intra in viitorul apropiat pe piata noastra, nu doar in Bucuresti, ci si in marile orase ale tarii.
Editia pe care v-o propun spre lectura este, nu in ultimul rand, una foarte bogata in subiecte, mai ales pe segmentul de achizitii: solutii informatice pentru restauratie si hotelarie, noutati de la producatorii de bere si de sucuri, tendinte din lumea condimentelor de pe piata noastra, dar si de pe cea franceza, consumabile care va sunt necesare la orice ora, cosmetice hoteliere, purificatoare de aer pentru spatiile destinate fumatorilor s.a..
 
Cristina Dobrescu
Citeste articolele acestui nr. de revista

Revista HoRes nr. 1

 
Revista HoRes, aflata acum la editia inaugurala, completeaza produsele si serviciile HoRes, cu care sunteti deja familiarizati, asa cum numai o revista o poate face: oferind, pe langa sectiunea publicitara, informatii dezvoltate pe diverse subiecte si teme de maxim interes pentru cei ce activeaza in industria ospitalitatii si a gastronomiei, grupate pe rubrici si sectiuni: restaurant si bar, domeniul hotelier si subiecte comune.
O data la doua luni, revista HoRes va ajunge la dumneavoastra gratuit, propunandu-va lecturarea unor articole pe teme de sezon (rubrica Focus), articol de marketing si management turistic, legislatie si tendinte diverse de pe piata de profil, toate continand informatii noi, actuale. In paginile ei, veti mai gasi abordate, de asemenea, teme gastronomice, de pe piata de vinuri, retete de bar, subiecte legate de diversele dotari si echipamente necesare fie hotelurilor si pensiunilor, fie restaurantelor, barurilor si cofetariilor.
Nu in ultimul rand, in fiecare numar, veti putea citi la rubrica Cover Story, povestea de succes a unui intreprinzator ce activeaza intr-unul din domeniile sectorului de cazare, de alimentatie publica sau de divertisment, astfel incat experienta acestuia sa va poata inspira, chiar si doar cu o singura idee.
Conducerea cu succes a unei afaceri din hotelarie si restauratie are nevoie, pe langa pregatirea si experienta necesare, de informatie actuala, cunoscuta in timp util. Unii dintre dumneavoastra sunteti poate la inceput de drum si va sunt, cu atat mai mult necesare, sfaturile unor specialisti in domeniu. Noi i-am reunit in paginile revistei pe cei mai buni din zone diverse, pentru a va sfatui competent, astfel incat revista sa acopere cele mai multe dintre sferele dumneavoastra de interes. Semnatarii articolelor de specialitate sunt, deci, asi in domeniul lor de pregatire.
Si pentru ca tendintele vin de afara, v-am pregatit si informatii actuale in articole scrise de colaboratori din Franta, Statele Unite ale Americii si tendinte de design interior din Marea Britanie, din tari care dau tonul in gastronomie, amenajari s.a.
Industria ospitalitatii este, in prezent, in Romania, abia la inceput, daca privim lucrurile prin prisma modernitatii, a integrarii pe piata UE si chiar a globalizarii, pentru ca, dintre toate domeniile actuale, turismul chiar nu are granite.
  
Cristina Dobrescu
Citeste articolele acestui nr. de revista
 

REVISTA HoRes, supliment informativ al catalogului HoRes
Revista HoRes nr. 32
Arhiva revista Nr. curent
NOU INTRATI IN HoRes
AIR FRANCE KLM ROMANIA
Lista nou intrati Detalii



 
Inscriere
BACK TO HOME | PREZENTARE CATALOG | PREZENTARE CD | OFERTANTI PRODUSE SI SERVICII | EDITORIAL | CONTACT
Licitatii on-line GRATUIT | Ghid licitatii On-line | Cerere de oferta | Linkuri rapide | Recomanda unui prieten | Referinte
Promotii | Noutati | Stiri | Locatii | Revista HoRes | Nou intrati in HoRes | Guest book | Presa


Hores Catalog pentru managerii din unitatile de cazare, alimentatie publica si agrement. Baza de date cu furnizori si produse - Editia 14