Editorial

Vision and Pragmatism

 
Ospitalitatea romaneasca este inca tributara unor practici indoielnice, inerente unei perioade de schimbari rapide, in contextul trecerii de la o industrie a turismului ramasa practic fara repere acum doua decenii, la o hotelarie si o restauratie globalizata, in care clientela este tot mai fragmentata sau chiar are un comportament dual: pe de o parte isi doreste un confort familiar, pe de alta asteapta sa fie provocata, sa intrevada intr-un hotel sau restaurant oportunitatile unor deschideri, ale unor schimbari. A mai fost perioada de boom de la mijlocul deceniului trecut in care se vindea si se cumpara orice, fara prea mare discernamant si... criza, o selectie naturala in urma careia s-a ajuns in acest moment la o stare de echilibru – la un nivel inca scazut al pietei, dar se poate vorbi despre o industrie a ospitalitatii previzibila, cu un public tinta avizat si o oferta adaptata. Relativul progres a fost rezultatul unor procese dinamice, nu lipsite de conflicte, care au avut la baza diferente majore de mentalitate in zona investitorilor. Pe de o parte au existat (si inca exista, asa cum veti vedea in cadrul rubricii de management hotelier) investitori care incep proiecte doar pentru a-si satisface orgoliul, pe de alta sunt şi oameni de afaceri dispusi sa accepte faptul ca nu stiu totul, care au apelat la profesionisti, carora le-au incredintat proprietatile pentru operare sau de la care au invatat cat au putut.
Din fericire, in toti acesti ani, s-a format un ”nucleu dur” al ospitalitatii romanesti, cu specialisti pe diverse segmente, cu lideri de opinie care dau tonul in industrie si sunt ascultati cu atentie. Sunt oameni cu experienta vasta, conectati permanent la trendurile internationale, dar si la realitatile romanesti, care au contribuit la succesul celor mai faimoase locatii din tara. Pe multi dintre ei i-ati putut vedea in timp exprimandu-si convingerile in paginile revistei noastre, pe unii drept colaboratori permanenti. Am insistat si pe optiunea noastra de a nu ne lasa sedusi decat de proiecte care sa imbine o viziune clara si un pragmatism pe masura; in acesti ultimi ani au fost o sumedenie de falimente, dar nicio asemenea locatie nu a fost prezentata in HoRes ca reper, nici macar ca fapt divers. Inovatia, oricat ar fi fost de importanta (si a fost, am incurajat-o), nu a adus plusvaloare daca nu s-a bazat pe resurse umane dedicate, pe furnizori de buna credinta, pe studii de piata realiste, intocmite de companii specializate care sa nu ”vanda gogosi” unor investitori nepregatiti.
Clientul a trebuit identificat, inteles si respectat, fara a-l judeca. Realitatea a aratat ca nu educarea clientilor a fost problema (de cele mai multe ori i-a educat Occidentul si internetul); mult mai dificil s-a produs adaptarea furnizorilor de servicii la noile realitati economice, pornind de la ideea ca, orice s-a intamplat, oamenii au avut nevoie de hoteluri, restaurante, cluburi, unitati fast-food etc.. Clientul a fost suficient de inteligent sa aleaga calitatea – veti vedea in continuare cateva hoteluri de succes din diverse regiuni ale tarii care au mizat fara retinere pe calitate, si aceasta in conditiile in care unele au fost inaugurate sau extinse in plina criza. Identificarea zonelor potrivite investitiilor a fost cea mai grea intrebare a acestor ani; astfel au fost urmarite nise precum: spatiile de cazare in orase mai mici, prezenta unor factori naturali de exceptie, centrele istorice cu potential turistic, un restaurant de inalta tinuta. Fiind inteleasa presiunea pietei, au fost valorificate atuuri care tin de insusi modul de a proiecta un hotel, cu spatii de relaxare la etajele superioare, sau terase cu zone de grill... concurenta a fost dura, dar in definitiv justa. Toti acesti operatori de succes tin sa ne vorbeasca si despre oamenii lor ca despre o realizare de capatai. Ar fi minunat ca mentalitatea sa se extinda in piata si performanta sa fie incurajata, pentru ca potential exista: echipele romanesti de bucatari, cel putin, se intorc constant cu premii de la concursurile si olimpiadele internationale.
Deci, calitate si individualizare in piata, nu acel nebun razboi al preturilor din 2009, care s-a dovedit doar o solutie pe termen scurt, fara nicio garantie ca un client incantat de discounturi va reveni. Era de asteptat ca se poate miza in continuare pe publicul tinta activ, dispus sa plateasca, dar ca acesta va vrea ceva in plus. Iata si motivul pentru care au aparut si s-au dezvoltat noi tipuri de servicii. Daca vorbim de hotelarie, zona wellness / Spa a avut probabil cea mai spectaculoasa evolutie, de aceea veti putea urmari incepand cu prezentul numar de revista o rubrica dedicata acestui fenomen.
Batalia nu s-a incheiat si probabil nu este cazul sa ne mai punem problema. Este suficient sa ne uitam la ce se intampla pe pietele puternice din Vest, ca sa ne dam seama ca provocarile continua, si aceasta nu doar din motive economice, ci pentru ca trecem printr-o perioada de mutatii. Mizele sunt mari, pentru ca ospitalitatea este deja o industrie cheie a globalizarii, in care se cheltuiesc resurse importante. Este inca un argument pentru a intelege responsabilitatea si nevoia de mobilitate a celor care activeaza in industria HoReCa. Ne face placere sa credem ca va numarati printre ei, ca orice cititor fidel al acestei reviste.
 
Lectura placuta!
 
Autor: Lucian Nicolescu
Print Inchide