Pe 26 mai 2008 a avut loc la Athenee Palace Hilton Bucuresti prima editie a Romanian Hospitality Forum - Investitii Hoteliere si activitati conexe - eveniment organizat de Finmedia, sub patronajul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Din cadrul publicatiilor dedicate domeniului HoReCa, revista HoRes a fost partener media exclusiv.
Moderatorii Lucia Nora Morariu, Secretar de Stat la Ministerul pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale si Mircea Draghici, Project manager la Fivestar Hospitality Consulting & Management au supus dezbaterii teme precum:
- dezvoltarea pe termen mediu si lung a domeniului imobiliar, din perspectiva factorului guvernamental si implementarea masterplanului in turism;
- planul de activitate in perioada urmatoare a Directiei Generale de Promovare Turistica;
- problema infrastructurii in Romania;
- agricultura, un domeniu in plus care afecteaza sansele de dezvoltare ale turismului de masa la noi in tara;
- prezentarea principalelor proiecte de investitii in infrastructura rutiera, aeroportuara, feroviara si navala, cu valoarea prognozata a investitiilor si termenul asteptat de realizare;
- experienta croata in domeniul turismului de litoral;
- modele de afaceri in sectorul imobiliar turistic;
- impactul diferentelor intre sistemul hotelier de clasificare practicat la nivel international si cel utilizat in Romania;
- provocari in domeniul arhitecturii hoteliere;
- indicatori de performanta ai pietei hoteliere de 3 si 4 stele din Bucuresti.
Discutiile au fost sustinute de invitati speciali, precum: Carmen Moraru, Director General al Directiei Generale de Promovare Turistica din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert, Turism si Industrii Liberale, Catalin Radu, Director General, Aviatie Civila, Ministerul Transporturilor, Olea Viorel, Director General Adjunct, Infrastructura si Transport Naval, Ministerul Transporturilor, Adrian Kalapis, Director General Adjunct, Infrastructura si Transport Rutier, Ministerul Transporturilor, Claudiu Dumitrescu, Director General Adjunct, Infrastructura si Transport Feroviar, Ministerul Transporturilor, Dr. Miroslav Dragicevic, Founder and Senior Partner, Horwarth Consulting Zagreb si Sorin Ionescu, Managing Partner, Fivestar Hospitality Consulting & Management.
In cea de-a doua parte a sesiunii plenare, moderatorii Stowe Shoemaker PhD., Profesor la Cornell University Executive Education Faculty, University of Houston`s Conrad Hilton College of Hotel & Restaurant Management si Sorin Ionescu, Managing Partner la Fivestar Hospitality Consulting & Management au pus pe tapet tema abordarii imobiliare versus cea operationala in industria hoteliera si au facilitat intalnirea cu responsabilii de dezvoltare in regiune ai lanturilor hoteliere internationale. Printre temele aduse in discutie s-au numarat:
- strategiile de dezvoltare ale lanturilor hoteliere invitate, cu abordarea lor regionala si locala, dar si cu locatiile favorite;
- portretul robot al proprietatii interesante pentru un lant hotelier;
- care sunt avantajele afilierii la un lant international si daca exista si un revers al medaliei;
- in ce conditii si prin ce mijloace poate un hotel independent sa concureze cu succes un hotel care face parte dintr-un lant hotelier international;
- ce ii sfatuiesc reprezentantii lanturilor hoteliere pe operatorii independenti.
Invitatii speciali la aceasta a doua parte a sesiunii plenare au fost:
- Peter Vermeer, Vicepresident Development Europe, Intercontinental
- Vincent Levy, Senior Director Aquisitions and Development, Starwood
- Susanne Friedrich, Director of Business Development, Rezidor Group
- Kurt Strohmayer, General Manager, J W Marriott Bucharest Grand Hotel
- Maria Zarraluqui, Director of Business Development, Sol Melia
- Andreas Schuster, Vicepresident Operations & Business Development, Danubius
- Michele Meoni, Chief Operating Officer, Continental Hotel
- Malin Malineanu, Development Coordinator Best Western in Romania
- Tinu Sebesanu, CEO, Trend Hospitality si Strategic Partner Wyndham in Romania.
In a doua parte a intalnirii au avut loc, in paralel, doua mese rotunde, una pe tema structurilor de finantare, fondurilor structurale si tranzactiilor hoteliere, care a constat in discutii cu banci, agentii imobiliare specializate, fonduri de investitii si consultanti in fonduri structurale, iar cea de-a doua, pe tema infrastructurii aeroporturilor, drumurilor si cailor ferate, a dezvoltarii turismului si a pietei aeriene low-cost, o discutie cu reprezentanti ai aeroporturilor, agentiilor de turism si transportatori aerieni, rutieri si de cale ferata, care l-a avut ca moderator si pe domnul Mihai Rajnita, Secretar General al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania.
Sinteze de interes
Evenimentul a fost presarat cu prelegeri numeroase, participantii la dezbatere avand fiecare un rol important in economia intregului forum de discutii.
Situatia actuala a turismului romanesc si directiile viitoare de dezvoltare au fost prezentate de doamna Carmen Moraru, Director General al Directiei Generale de Promovare Turistica din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert, Turism si Industrii Liberale.
Doamna Moraru a mentionat ca 151.000 de persoane sunt angajate, pana in prezent, in sectorul de hotelarie si de alimentatie publica, ceea ce reprezinta 1,6% din forta totala de munca a Romaniei, ca in 2007 figurau inregistrate in tara 3.000 de agentii de turism si ca un mare procentaj din unitatile de cazare din Romania sunt pozitionate pe litoral.
Prezentarea situatiei actuale a atins si problema infrastructurii, mentionandu-se ca desi reteaua de cai ferate a Romaniei este una dintre cele mai mari din Europa, infrastructura rutiera este majoritar sub standardele europene, iar planurile de dezvoltare ar trebui sa remedieze aceasta problema pana in 2015.
A fost remarcata cresterea traficului spre Delta si spre porturile de la Marea Neagra si s-a mentionat ca vizitele spre Romania au crescut de la 52.640, in anul 2000, la 72.220, in 2007.
Totodata, daca numarul calatoriilor spre Romania pe calea aerului, prin transportul feroviar sau pe apa cunoaste un trend descendent, pe sosele situatia este incurajatoare, intrucat au crescut vizitele din afara tarii, din 2000, pana in 2007, efectuate pe sosea.
Tot doamna Moraru a aratat ca turismul cultural, considera ministerul de resort, este probabil cea mai mare oportunitate de marketing a turismului romanesc si ca ecoturismul si geoturismul, mai ales in zona Carpatilor si a Deltei Dunarii, constituie o alta directie de dezvoltare.
S-a prezentat si Masterplanul pentru 2007-2026, care beneficiaza de un buget de 5,5 milioane de euro, pentru activitati complexe de promovare. Acestea sunt menite sa indeplineasca obiectivul numarul unu: aducerea in Romania, in anul 2026, a unui numar de 15.485 de turisti straini, din care, peste jumatate, din Comunitatea Europeana, astfel ca, daca in 2005 veniturile totale in turism s-au situat la valoarea de 2.755 milioane de euro, in 2026 se intentioneaza a se genera in turism un venit total de 16.069 milioane de euro, din care peste 50 % sa provina de la turistii straini.
Discutiile au fost centrate si pe proiectele prioritare de investitii in domeniul transporturilor, prezentate de directiile de resort. Astfel, s-a remarcat ca dispunem de o retea de drumuri publice de 78.167 km lungime, din care doar 262 km de autostrada, in conditiile in care in perioada 1985-2005 s-a dublat traficul atat pe drumurile nationale europene, cat si pe reteaua de drumuri nationale.
Pana in 2007 au fost modernizate 2633 km de drumuri nationale, ca pana in 2013 sa se modernizeze 8055 de km. Tot pana in 2007 au fost modernizate 262 km de autostrazi, urmand ca pana in 2013 sa se ajunga la o lungime de 2100 km de autostrazi.
Pana in 2007 au fost realizate 2 variante ocolitoare de strazi pentru orasele foarte aglomerate, insemnand 20 km de astfel de strazi, dar pana in 2013 se estimeaza ca ele vor creste la 50, insumand 715 km.
Un aspect prioritar al dezvoltarii infrastructurii rutiere se refera la racordarea la coridoarele de transport pan-europene, astfel coridorul IV pan-european (Nadlac-Arad-Timis-Lugoj-Deva-Orastie-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Drajna-Fetesti-Cernavoda-Constanta) va insuma 880,07 km de autostrada, dintre care ultima bucata care se preconizeaza a se executa, in intervalul 2009-2013, este Nadlac-Arad, iar bucata Cernavoda-Constanta se intentioneaza a se executa in perioada 2008-2010.
Din coridorul IV s-au realizat pana in 2007 32,5 %, se vor realiza, pana in 2010, 60,5 % si pana in 2012, 100 %.
Coridorul IX pan-european, insumand 433 km de autostrada (Giurgiu-Bucuresti-Ploiesti-Focsani-Albita), are termenul preconizat de finalizare in 2015.
Iata care este planificarea constructiei de autostrazi pana in 2013: coridorul IV, 855,3 km, coridorul IX, 417 km, Ploiesti-Brasov, 111,3 km, Transilvania, 415 km, Moldova, 300 km, in total, pana in 2013, urmand a se construi 2098,6 km de autostrazi.
In ceea ce priveste transportul feroviar, coridoarele pan-europene in Romania sunt tot coridoarele IV si IX. Pana in 2013 se intentioneaza reabilitarea tronsonului de cale ferata Curtici-Simeria-Coslariu-Sighisoara-Brasov-Predeal-Campina-Bucuresti, modernizarea tronsonului Bucuresti Nord-Bucuresti Baneasa, Fetesti-Constanta, dar si realizarea infrastructurii de acces pe podul Calafat-Vidin.
In ceea ce priveste transportul naval, proiectele cuprind: imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare, pe sectorul comun romano-bulgar (de la km 845,50, la km 375), imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare pe culoarul Calarasi-Braila, aparari de maluri pe Canalul Sulina, dezvoltarea capacitatii feroviare in portul Constanta. De asemenea, sunt planificate un pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare-Marea Neagra si lucrari aferente infrastructurii rutiere si de acces in portul Constanta. Se are in vedere dezvoltarea infrastructurii in porturile dunarene, consolidarea si stabilirea malurilor inalte pentru Canalul Dunare-Marea Neagra si Canalul Poarta Alba-Midia Navodari.
Transportul aerian se va imbunatati prin lucrarile de dezvoltare si modernizare ale aeroportului international Henri-Coanda Bucuresti, prin reparatia capitala a suprafetei de miscare a aeroportului international Baneasa-Aurel Vlaicu, prin amenajarea caii de rulare si extinderea platformei, din cadrul aeroportului international Timisoara-Traian Vuia, prin reparatia capitala a pistei de decolare si aterizare a aeroportului international Mihail Kogalniceanu-Constanta, dar si prin realizarea pistei de decolare si aterizare, pavata pentru aeronave usoare, din cadrul Aerodromului Strejnic.
Domnul Sorin Ionescu, Managing Partner la Fivestar Hospitality Consulting & Management a aratat in prezentarea sa ca, dupa infrastructura, agricultura este al doilea mare domeniu care afecteaza dezvoltarea turismului romanesc si ca cele 10 bilioane de euro preconizate a fi investite in agricultura pana in 2013 vor contribui la descresterea costurilor din segmentul Food & Beverage.
Totodata, domnul Ionescu a mentionat ca Romania trebuie sa aleaga intre turismul de masa si cel de nisa. Datorita infrastructurii si agriculturii precare, tara noastra nu are sanse ca in urmatorii 5-6 ani sa atace domeniul turismului de masa, asa ca trebuie sa se axeze pe cel de nisa, este de parere reprezentantul Fivestar Hospitality Consulting.
Domnul Ionescu a vorbit si despre gradul de ocupare in 2007 a hotelurilor in orasele care dispun de aeroport, rezultat un urma studiilor pe care le-a intreprins: in Bucuresti, de 58 %, in Sibiu, de 51 %, in Targu Mures, 60 %, in Satu Mare, 41 %, in Cluj, 50 %, in Oradea, 61 %, in Timisoara, 51 %, in Arad, 55 %, in Craiova, 38 %, in Tulcea, 35 %, in Constanta, 18 %, in Suceava, 49 %, in Iasi, 60 %, in Bacau, 66 %, media de ocupare fiind de 36 % in anul 2007.
Capacitatea de cazare in hotelurile din Bucuresti va creste cu 25 % in urmatorii 2 ani, „in prezent sunt aproximativ 8.000 de camere si apreciem ca in 2 ani se va ajunge la 10.000”, a spus domnul Sorin Ionescu, care a mai punctat si ca oferta pe segmentele de 4 si 5 stele acopera cererea si, de aceea, considera ca atractiva in prezent pentru investitori este piata hotelurilor de 3 stele.
Reprezentantul Fivestar Hospitality Consulting a mai declarat in cadrul forumului dedicat industriei ospitalitatii ca un alt sector in care se va investi puternic in urmatorii ani, la nivel local, va fi cel al hotelurilor – club de lux si ca problema pietei hoteliere romanesti o reprezinta, in special, resursele umane. Analistul este de parere ca dezvoltarea segmentului de middle management, din care vor iesi viitori manageri romani din industria hoteliera, ar putea fi antidotul acestei situatii.
Dr. Miroslav Dragicevic, Founder and Senior Partner, Horwarth Consulting Zagreb, a aratat ca turismul a reprezentat mai putin de 5% din economia nationala, in anul 2005, pentru tarile cu iesire la Marea Neagra, mai special fiind cazul Bulgariei, care a adus 11,4%, dar, pe termen lung, considera domnul Dragicevic, se va ajunge la o crestere medie de 6% a vizitelor internationale in toate tarile din regiune.
Tot domnul Dragicevic a mentionat ca se estimeaza ca in 2015 tarile de la Marea Neagra vor atinge puterea de dezvoltare de astazi a tarilor vestice si ca se poate spune ca revolutia turismului global abia a inceput.
Dr. Miroslav Dragicevic preconizeaza, in studiul sau, o crestere a ponderii oaspetilor proveniti din tarile arabe, Rusia, China, India, mentionand si ca in 2007 au iesit in afara tarii lor 35 de milioane de rusi, 47 de milioane de chinezi si 10 milioane de indieni.
In continuare, analiza domnului Dragicevic s-a concentrat pe fiecare tara de la coasta Marii Negre in parte. Astfel, el incepe cu Bulgaria, la care descopera o pondere de 60% a castigurilor din turismul de coasta, din totalul castigurilor industriei turistice din aceasta tara. Procentele mentionate se bazeaza pe activitatea catorva hoteluri, care opereaza tot timpul anului, in timp ce altele sunt deschise doar sase luni pe an. Domnul Dragicevic observa si in cazul Bulgariei lipsa unei infrastructuri potrivite si ca proiectele care dau sperante bulgarilor sunt terenurile de golf, centrele SPA si turismul de interes special.
Urmatoarea analizata a fost coasta turca, la care domnul Dragicevic sesizeaza ca se pune accentul pe turismul domestic, ca in zona predomina orasele de pescari si marinari, unde se pot face tot felul de excursii si expeditii, astfel ca viziunea pe termen lung trebuie sa ia in calcul protejarea mediului. In prezent, acolo nu sunt investitii in resorturi si complexe mari, accentul punandu-se pe eco – natura – cultura si pe business-uri turistice de familie.
In Georgia exista un aeroport nou, in Batumi, lucru care permite o modalitate mai rapida de a calatori spre aceasta destinatie, precum si investitii in valoare de 160 milioane de dolari in 3 hoteluri mari la Marea Neagra. Din 2003 pana in 2006 se poate vorbi de inceputul perioadei de revenire a turismului de coasta georgian, bazat pe piata domestica, dar se simte inca nevoia de multe ajutoare financiare si de constructii masive pentru impulsionarea consistenta a industriei turismului.
In zona de coasta a Rusiei se remarca o reabilitare puternica si rapida a hotelurilor si centrelor de tratament vechi. In plus, zona este dominata de hoteluri de 4 si 5 stele, existand deja hoteluri din marile lanturi internationale (de exemplu, Radisson), care au fost interesate sa investeasca in aceasta parte de lume, deci coasta rusa este foarte dezvoltata turistic.
Ucraina are turismul de coasta orientat predominant catre Odessa si peninsula Crimeea. Majoritatea hotelurilor sunt inca mult sub standardele internationale din punctul de vedere al dotarilor. Preturile medii, pe noapte, variaza intre 40 si 100 de dolari / noapte, dar ele sunt considerate inca greu accesibile pietei locale. Afacerile turistice de pe coasta ucraineana sunt sezoniere, iar gradul de ocupare este de doar 50% in resorturile care au fost renovate. Aceasta portiune de coasta pierde din castiguri din cauza competitorilor mari, Rusia si Turcia.
In ceea ce priveste situatia tarii noastre, domnul Dragicevic apreciaza ca 56% din locurile de cazare sunt situate la Marea Neagra si ca 70% din locurile de cazare de pe litoralul romanesc sunt de 2 stele sau mai putin.
Gradul de ocupare anual nu depaseste 30%, iar Constanta si Mamaia sunt centre importante ale turismului si ale restructurarii din industria hoteliera de pe coasta romaneasca a Marii Negre.
Cresterea preconizata este pe termen mediu si lung, iar modelul de dezvoltare propus de domnul Dragicevic pe urmatorii 5-7 ani cuprinde tendinta spre hiperturism, concentrare pe tehnologia inalta, identifica nevoia de cooperare si aliante, este bazata pe valori si elemente speciale, in care trebuie sa se ia in calcul un management mai controlat, mai sofisticat. In concluzie, contributia Romaniei la turismul de coasta trebuie sa ia in calcul valori importante din resursele nationale: natura, cultura, omenia, fantezia, valorile.
Domnul Nikos Rakitzis, reprezentantul Euroconsultants Corporation, i-a mentionat pe potentialii beneficiari din Romania ai finantarilor nerambursabile: obiectivele situate in mediul urban, obiectivele rurale (numai pentru proiecte de la 1,5 milioane de euro in sus), statiunile balneare si balneo-climaterice (indiferent de localizare). Fondurile puse la dispozitie pentru perioada 2007-2013 ar fi de 330 milioane de euro, din care 46,3 milioane de euro sunt disponibile in 2008.
Cu sprijinul acestor fonduri se intentioneaza ca pana in 2015 sa fie modernizate peste 300 de unitati de cazare.
Fondurile sunt alocate pe regiuni de dezvoltare, astfel: valoarea maxima este de 53,86 milioane de euro pentru regiunea Nord-Est, iar valoarea minima este de 29,24 milioane de euro pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.
Procentul maxim al finantarii nerambursabile pentru regiunea Bucuresti-Ilfov este de 60% pentru intreprinderi mici si micro, de 50% pentru intreprinderi mijlocii si de 40% pentru intreprinderi mari. Celelalte regiuni primesc 70% pentru intreprinderi mici si micro, 60% pentru intreprinderi mijlocii si 50% pentru intreprinderi mari.
Activitatile finantate sunt cele care privesc modernizarea si extinderea structurilor de cazare, crearea si dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilitatilor specifice (grupuri sanitare, iluminat, apa curenta, puncte de colectare a gunoiului menajer), construirea de piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie, a terenurilor de sport, construirea atat a partiilor de schi, cat si a partiilor destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna, crearea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement, amenajari specifice sporturilor nautice, crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente, crearea si modernizarea traseelor de cura pe teren, a locurilor de recreere si popas, a facilitatilor de utilizare a izvoarelor minerale, construirea de piste pentru cicloturism.
Valoarea totala a proiectelor este intre 700.000 si 17.000.000 de lei, pentru proiectele de modernizare sau extindere a structurilor de cazare si intre 700.000 si 85.000.000 de lei, pentru toate celelalte tipuri de proiecte.
Domnul Florin Filat, Director de Programe ale Municipalitatilor, Entitatilor de Stat si Uniunii Europene Bancpost, a aratat in mesajul sau ca Bancpost sprijina accesarea fondurilor structurale, inclusiv pentru turism si ca, de pilda, o valoare eligibila de 2.000.000 euro si un grant de 50% duc la cheltuieli aditionale platite de investitor pana la circa 10-15% din valoarea mentionata.
Marile lanturi hoteliere au anuntat la eveniment investitii consistente in Bucuresti si in principalele orase ale tarii
Grupuri importante, precum InterContinental, Starwood, Marriott sau Rezidor au anuntat la Romanian Hospitality Forum intrarea cu noi branduri pe piata hoteliera din Romania.
Domnul Peter Vermeer, Vicepresident Development Europe, in cadrul InterContinental Hotels Group, a declarat ca lantul hotelier InterContinental vizeaza extinderea la nivel local, prin deschiderea unei unitati Crowne Plaza in capitala si a unei unitati Holiday Inn in afara Bucurestiului. „Ne uitam si la destinatii foarte selective, pentru deschiderea de resorturi cu SPA, insa acestea urmaresc un alt segment de piata”, a mai specificat domnul Vermeer.
Lantul hotelier international Starwood Hotels & Resorts Worldwide a comunicat in cadrul forumului intrarea pe piata locala prin afilierea a 3 unitati. Vincent Levy, Senior Director Acquisitions & Development Europe, Africa & Middle East al Starwood, a mentionat ca principalele orase vizate pentru extinderea lantului sunt Bucuresti, Constanta, Timisoara si Cluj-Napoca, acesta din urma fiind „o piata importanta pentru noi, deoarece multe companii internationale si-au relocat activitatile aici”.
Unul dintre proiectele vizate in Romania de Starwood va fi cel mai probabil Le Meridien, de 5 stele, de pe Calea Victoriei, dar vor opera in tara noastra si hoteluri sub brand Sheraton.
„In 2-3 ani vizam sa fim unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata locala de profil. Vrem 2 sau 3 hoteluri in Capitala, sub unul dintre brandurile mid-upscale sau upscale.”, a aratat domnul Levy, care a declarat si ca lantul american nu va intra deocamdata pe piata locala cu proiecte de tip resort, preferand sa se concentreze pe dezvoltarea de unitati hoteliere in orasele importante ale tarii.
Domnul Kurt Stohmayer, General Manager al J W Marriott, a anuntat ca lantul ia in considerare deschiderea in Romania de hoteluri sub brandurile Renaissance, Courtyard si Ritz-Carlton in Bucuresti. „Bucurestiul va fi pregatit in 2-3 ani sa aiba un brand de lux precum Ritz-Carlton si ne gandim serios la dezvoltarea unui astfel de concept. Trebuie insa ca si piata sa fie pregatita pentru asta.”, subliniaza domnul Stohmayer.
Tot dumnealui mai arata: „Pentru Brasov, Oradea, Cluj-Napoca, Timisoara si Bucuresti suntem in discutii pentru deschiderea a 2 hoteluri sub brandul Marriott si a 3 unitati sub brandul Courtyard.”
O noutate prezentata la eveniment o constituie intrarea pe piata din Romania a grupului Sol Melia, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata hotelurilor tip resort. Maria Zaraluqui, Director of Business Development, a spus ca se va investi in Bucuresti si la Marea Neagra, unde se ia in calcul constructia unui resort.
Romania devine asadar interesanta pentru marile lanturi hoteliere internationale, „in conditiile in care multe companii si-au relocat productia aici”, ne ofera o concluzie optimista domnul Vincent Levy, Senior Director Acquisitions & Development Europe, Africa & Middle East al Starwood, cu toate problemele puse pe tapet la Romanian Hospitality Forum – Investitii hoteliere si activitati conexe – editia I.
