Descoperirea locului de munca 
    Salariatul care bate la usa societatii pentru prima data se asteapta sa fie sedus la fel ca si un client. Intr-o clipa, acesta descopera deopotriva spatiul de lucru, atmosfera, chiar si clientela! Daca salariatul este originar din orasul sau regiunea in care se afla societatea, acesta are deja o parere buna sau proasta despre locul la care se prezinta, insa tot el este cel care nevoie de un loc de munca. Prin urmare, el este cel care trebuie sa faca o impresie buna, in primul rand.

    Motivatia 
    Un salariat constiincios se va informa asupra societatii in care-si va petrece jumatate sau chiar mai mult din timpul sau. Inainte de interviul de angajare, daca este motivat si isi doreste cu adevarat un loc de munca in locatia voastra, el va aduna informatii pentru a sti sa puna intrebari pertinente interlocutorului, demonstrandu-i ca este un adevarat profesionist. 
    Iata un exemplu de intrebari, pe care ar putea si ar fi indicat sa le puna: 
    - Despre ce tip de clientela este vorba: turism, afaceri, internationala si din ce zona ? - Ce tip de servicii ? 
    - Care sunt proiectele in curs ? – Care este pozitia societatii pe segmentul de piata ? 
    In concluzie, daca un candidat doreste cu adevarat sa lucreze in societatea pe care o conduceti, el trebuie sa se pregateasca serios pentru interviu, nu cu 5 minute inainte de a pleca de acasa, ci cu o saptamana buna inainte. 
   

    O prezentare impecabila 
    Tinuta candidatului va trebui sa fie ingrijita, fara extravagante, doar nu participa la o parada de moda. Candidatul aplica pentru un job intr-un sector destul de traditionalist. De aceea, ceea ce conteaza este zambetul, competentele tehnice, spiritul de echipa. 
    Personalitatea candidatului trebuie sa se evidentieze prin aptitudinile sale intelectuale si prin cultura sa generala, nu printr-un exces de creativitate, desi, uneori, odata angajat, aceasta este necesara pentru prezentarea unui fel de mancare, a unor produse de primire sau a meniurilor. 
    Foarte important, acesta nu trebuie sa afiseze semne ostentative de apartenenta la un grup etnic, religios sau social. Acestea tin de domeniul privat, nici angajatul, nici angajatorul, nu trebuie sa le afiseze in vreun fel in fata clientilor. 
    Pe scurt, igiena trebuie sa fie perfecta: maini si unghii curate, chipul odihnit si proaspat (machiaj discret), incaltaminte lustruita, imbracaminte curata si calcata. Acelasi lucru este valabil si pentru documentele pe care le prezenta candidatul, CV, referinte, carte de munca… Atentie la detalii! Anumite detalii mici pot trada viciile ascunse. 
    Nu in ultimul rand, punctualitatea candidatului va va spune ceva si despre seriozitatea acestuia.

    Inainte de interviu 
    Chiar daca intarziati dumneavoastra inainte de interviu, insa fara a exagera, candidatul la post nu ar trebui sa para nervos sau sa-si manifeste iritarea, ci trebuie sa dea dovada de rabdare, esentiala in acest domeniu al ospitalitatii. 
    Din ce in ce mai des, candidatii sunt supusi unui chestionar profesional pentru a le verifica aptitudinile. Timp de peste douazeci de minute, acestia trebuie sa bifeze casutele chestionarului si sa raspunda la intrebari tehnice, sa faca comentarii asupra domeniului sau specialitatii pentru care candideaza. Aviz impostorilor! Un CV umflat va fi demascat astfel imediat. Daca candidatul nu stie raspunsul, insa totusi vrea sa dovedeasca contrariul, la interviul oral i se va cere sa explice ceea ce a scris. Cinstea este alt atribut de urmarit atunci cand angajati pe cineva. Puteti de asemenea descoperi ca un candidat poate avea calitati personale care il recomanda pentru alt post decat pentru cel pentru care a candidat.

    Fata in fata cu recrutorul, o atitudine corecta - comunicarea non verbala spune foarte multe 
    A sti sa asculte in timpul interviului va constitui cel mai bun atu al candidatului. 
    In ciuda vointei noastre, gesturile si atitudinile tradeaza temerile, slabiciunile si crisparile unei persoane. Exista tendinta de a rectiona sub imperiul impulsurilor si a prejudecatilor. Dominati de modul nostru personal de a spune si de a face, suntem inclinati sa judecam lucrurile doar prin prisma personala. Dimpotriva, ascultarea activa ajuta in orice situatie si va constitui o garantie pe mai tarziu ca angajatul va asculta intai clientul ceea ce are de comunicat. Sub acest aspect, sunt doua lucruri pe care trebuie sa le stim despre ascultarea activa. Primul: intr-un dialog, contributia verbala (cuvintele) reprezinta doar 7 %, iar  38 % reprezinta activitatea vocala (intensitatea vocii, debit, tonalitate), in timp ce restul de 55 % il reprezinta  activitatea faciala (zambet, mimica, ochi, privire…), care contribuie la comunicare. Al doilea lucru: cand este vorba despre diverse tensiuni, ascultarea activa este inlocuita cu valori de schimb. Ea indeamna la cugetare, transformand atitudinile negative in atitudini pozitive. Tot ea tine in frau natura si spontaneitatea naturala si ne ajuta sa stim cum sa ne comportam cu celalalt intr-un dialog. 
    Un gest izolat nu inseamna mare lucru in sine, dar un ansamblu de atitudini reflecta o personalitate. De aceea, fara a cauta sa fim exhaustivi cu privire la acest subiect, este bine sa constientizam acest aspect capital si indispensabil. Intr-o meserie in care contactul primeaza, chiar si dumneavoastra va trebui sa intelegeti gestica angajatilor, a clientilor vostri. In zilele noastre, totul inseamna comunicare si, pentru a va convinge de acest lucru, intrebati-va de ce politicieni straluciti, stapani pe ideile lor, se inconjoara de consilieri in comunicare.

    Cuvintele - cheie care dezvaluie dinamismul 
    Un candidat la interviu nu trebuie sa deschida primul discutia, in afara obisnuitelor fraze de salut si prezentare. In general, un manager cunoaste slabiciunile personalului sau ale serviciilor sale, daca recrutati pentru a inlocui o persoana incompetenta, nu abordati imediat subiectul, ci abia cand decideti ca intervievatul poate constitui un potential angajat. 
    - Competenta: Competenta nu este niciodata dobandita definitiv. Ea necesita un aport personal constant, intregit de activitati de formare adecvate. Incompetenta este un esec pentru persoana in cauza, pentru ierarhii sai, pentru intreprindere. 
    - Concurenta: Concurenta este un vector puternic care tinde spre progres. 
    - Decizia: Intr-o intreprindere, toate deciziile sunt interdependente, nici libertate deplina de actiune, nici lipsa de raspunderi. 
    - Dialog social: Calitatea dialogului social este un factor cheie de reusita intr-o intreprindere. 
    - Domenii rezervate : Intreprinderea nu este o adunare de domenii rezervate. 
    - Intreprindere: Trebuie sa speri pentru a putea intreprinde si sa reusesti pentru a putea perservera. 
    - Greseala: Dreptul de a gresi nu inseamna dreptul la greseli profesionale. 
    - Fata in fata: Relatie privilegiata pentru a spune, asculta, discuta si rezolva problemele. 
    - Ierarhie: Structura de progres si nu de putere. 
    - Tensiuni interne: Inevitabile in cadrul unei organizatii, confruntarea punctelor de vedere este de dorit intotdeauna, dar infruntarile niciodata. 
    - Lider: Nu exista abonament pentru pozitia de lider. 
    - Progres: Vor exista intotdeauna si in toate domeniile posibilitati de progres pentru a asigura competitivitatea. 
    - Calitate: Nu se fac compromisuri in ceea ce priveste calitatea. O politica intransigenta in materie o impune, intrucat consumatorii prefera calitatea. 
    - Intrebari: Numai intrebarile adresate pot gasi un raspuns. 
    - Intruniri: Mod de lucru util in doza homeopata. 
    - Urgenta: Inmultirea urgentelor duce la ineficacitate. 
    - Discordia: Se instaleaza cand procedurile si sistemele iau locul competentei, creativitatii, entuziasmului si dorintei de a intreprinde.

    Un atu de pret: valorile societatii 
    Angajatorii cauta persoane motivate, doritoare sa se dedice societatii. Dincolo de remuneratie, exista multe alte aspecte care trebuie luate in calcul. Climatul social, atmosfera, calitatea managementului, formarea si posibilitatile de crestere in cadrul companiei sunt, de asemenea, parametri care alcatuiesc calitatea unui loc de munca. 
    In timpul interviului de angajare, recrutorul trebuie sa perceapa calitatile personale ale aplicantului, bazate pe un discurs coerent si fluid, precum si disponibilitatea acestuia de a invata si de a se perfectiona la noul loc de munca. In hotelarie si restauratie, locul de munca reprezinta o perpetua scoala, unde si cele mai scolite persoane se pot slefui prin contactul zilnic si repetat cu nenumaratii clienti.

    Pista catre succes: serviciile 
    Notiunea de „servicii” este primordiala. Tot ceea ce ajuta la imbunatatirea serviciilor prestate la locul de munca trebuie luat in calcul imediat si discutat la intalnirea cu un aplicant. Daca anumite imbunatatiri ale serviciilor necesita mijloace si costuri importante, la nivelul lucratorului dintr-un hotel sau restaurant, mijlocul cel mai eficace si cel mai putin costisitor este zambetul.  
    Este adevarat ca orgoliul nostru de latini ce suntem se obisnuieste greu cu ideea de a fi in serviciul (servus, in latina = sclav) cuiva. Daca e sa ne gandim bine, un lucru este sigur, cu totii suntem in serviciul cuiva sau a ceva. Daca unii sunt sclavii lacomiei lor, de ce ne-ar impidica asta sa gandim precum Marguerite Yourcenar, care spunea ca cel mai important este : «Sa cunosti fiintele si apoi sa le servesti». 
    Persoanele care progreseaza sunt, inainte de toate, pregatite si profesioniste. Clientii de maine nu vor avea timp de pierdut si nu vor dori sa-si iroseasca banii pe incercari. Consumatorii vor sa aiba in fata lor adevarati profesionisti, pentru a-i ajuta sa economiseasca timp, sa se simta bine primiti si serviti intr-un mod discret. Rapiditatea si eficacitatea sunt elementele cele mai importante pentru a rezuma semnificatia serviciilor. 
    Cele trei lucruri prin care societatile supravietuiesc si prospera sunt profesionalismul, exigenta si comunicarea, toate acestea trebuie sa tinda spre excelenta.

    Ce trebuie evitat 
    Un angajator va cere fara indoiala ca aplicantul sa raspunda la cateva intrebari, punandu-se personal in pielea unui client. 
    Viata noastra de zi cu zi este presarata cu evenimente deseori fara importanta si care pot parea nesemnificative. In realitate, intarzierile, uitarile, deceptiile si remarcile nepoliticoase sunt acumulatoarele de stres ale societatii noastre moderne. Aceste nimicuri ne conduc inevitabil spre prestatii si servicii mediocre. Noi, cei care, in viata de zi cu zi, suntem deseori si clienti, nu apreciem o atentie deosebita, un cuvant frumos sau un zambet placut? 
    In mod sigur, nu ne place sa auzim ca un angajat din industria ospitalitatii ni se adreseaza cu una din expresiile urmatoare ? 
        - Nu-i datoria mea! – Ce vreti ? – Sunati mai tarziu. – Nu stiu. – Nu sunt platit pentru asta. – Nu aici, este rezervat. – La cat castig…- Nu sunt un birou de informatii. – Este inchis, v-am spus ! 
    Si aceste cuvinte care cad atat de greu: Nu; Este imposibil; Niciodata…Etc. 
    Asadar, exista cateva replici care sunt de nerostit in fata unui client.

    In concluzie 
    Nu este intotdeauna usor pentru o societate din industria ospitalitatii sa se mobilizeze in jurul unui nou proiect. In acest context, serviciile oferite reprezinta o sansa unica, o oportunitate si constituie obiectivul cel mai nobil, intrucat plaseaza satisfactia clientilor inaintea satisfacerii egoiste a propriilor interese. Necesita multe eforturi si rabdare, dar experienta dovedeste ca, in final, cel care ofera are si cele mai mari satisfactii. 
    Realitatile de astazi, evolutia tehnologica, concurenta situata la celalalt capat al lumii, stilurile de viata, fac sa dispara sarcinile elementare si repetitive ale angajatilor, favorizand raspunderile, munca, gustul de a actiona si initiativa. 
    Avantajul este de partea acelora care au inteles importanta pe care o are «serviciul» in spirit si litera, fara a copia neaparat un model sau a se pierde intr-un climat de personalitati fade sau sclave regulilor. 
    Unii confunda amabilitatea cu naivitatea, zambetul cu slabiciunea. Fiecare cu forma sa de inteligenta.