|
Desi vin din doua lumi complet diferite, ceaiul si cafeaua au ajuns astazi sa vizeze un teritoriu comun: tabietul si, in special, tabietul citadin. Sa ne explicam. Despre ceai, se spune ca a devenit o institutie in Europa, mai exact, in Marea Britanie, cu mai bine de trei sute de ani in urma, cand a inceput sa fie baut dupa cina. Era o intreaga ceremonie pusa la punct de doamnele casei si poate de atunci ideea de a bea ceai a pastrat o dimensiune conexa feminitatii. Daca initial era un ritual al aristocratilor, cu timpul a devenit un obicei al clasei medii din insula. Pe la 1840, cand se pare ca in Anglia isi facea loc astazi celebrul five o`clock tea, spatiul meridional-oriental era mai degraba fieful cafelei. Sa nu fim intelesi gresit: ambele bauturi erau cunoscute atat in Europa, cat si la sud si est de granitele sale, dar fiecare dintre ele avea propriul teritoriu in care domina.
Inainte de 1848, asadar, tarile romane erau departe de Occident nu doar prin faptul ca pe tinuturile astea inca erau la moda salvarii si robia, dar si prin micile apucaturi. Cu sange si obiceiuri levantine, vladicile moldave si mai ales cele valahe puneau pret pe cafea. Licoarea pacurie era nu doar insemn de rang boieresc, ci delimita si un perimetru masculin. Tragand linie, am putea spune ca daca ceaiul era impregnat mai degraba de feminitate, de Occident si de obiceiurile aristocratice ale clasei medii, atributele cele mai puternice ale cafelei ar fi fost masculinitatea, Orientul si placerile conducatorilor. Speculatiile si fanteziile conotative pot continua, cum ar fi aceea ca ceaiul s-a impus intr-o societate burgheza, industriala, in timp ce cafeaua a fost permanent in atasul feudalismului. Ideea de la care porniseram era insa ca in ziua de astazi, aici, intre portile Orientului si cele ale Occidentului, atat cafeaua, cat si ceaiul sunt luate tot mai putin à la légère, in sensul ca sunt luate tot mai in serios de catre consumator. La nivelul simtului comun, cele doua bauturi nu mai sunt catusi de putin percepute in cele doua registre simbolice pomenite mai sus. Parca-parca - sau ni se pare doar noua!? - si-au schimbat misiunile. Cafeaua venita din Bizant, din zona toropelii si a taraganarii, insoteste activitatea frenetica, ziua de munca, pe cand la ceai, statornicit initial in Occident, o lume a deprinderilor trudnice, ne gandim ca fiind un apanaj al relaxarii, al perioadei de pauza. Cert este ca, asa cum spuneam, ambele produse, prin distribuitorii lor, urmaresc sa ocupe tot mai mult spatiul de manevra al tabieturilor romanilor, motiv pentru care am „atacat” cu un chestionar furnizorii de ceai si cafea in reteaua horeca. Am primit cateva raspunsuri pe care nu le-am lasat prea mult sa se raceasca si le servim pentru a fi sorbite in cele ce urmeaza.
Cand punem de-un ceai trebuie sa stim ca...
„Experienta ne spune ca in ultimii ani profilul consumatorului de ceai s-a modificat, in sensul ca el a devenit mai informat si mai sofisticat in optiuni, spune Cristina Dumitru, Marketing Executive la Unilever Foodsolutions Romania. Acesta cauta in localuri tot mai mult o experienta a ceaiului, nu doar o bautura calda. Daca in trecut se resimtea lipsa unei culturi a ceaiului pe piata noastra, asistam in prezent la o schimbare a mentalitatii romanului, inclusiv a interesului sau fata de ceaiul de plante, in scop curativ. Pornind de la aceasta observatie, majoritatea operatorilor horeca isi schimba deja oferta si modalitatea de prezentare a produselor pentru a face fata noilor tendinte.”
In cazul gamei Lipton pentru horeca, Cristina Dumitru mai arata ca aceasta difera de cea pentru retail atat ca sortiment, cat si ca modalitate de ambalare: „Produsele pentru segmentul Foodservice sunt ambalate in folie plastifiata, inchisa ermetic, pentru a evita patrunderea umezelii sau a mirosurilor straine. Ca si sortiment, gama Lipton pentru horeca include ceaiuri negre si ceaiuri verzi, infuzii si ceaiuri cu arome de fructe.”
Reprezentantii Unilever mizeaza in strategiile de marketing si pe faptul ca ceaiul Lipton este un produs cunoscut si apreciat de operatorii straini care deschid puncte horeca in Romania. In plus, afirma Cristina Dumitru, se cauta oferirea de solutii complete pentru afacerile celor care solicita acest produs: „Pentru a ajuta clientii sa fie in pas cu tendintele pietei le oferim un pachet complet pentru prezentare si servire: prezentare adaptata stilului si design-ului unitatii respective, zahar in pliculete speciale, cani si ceainice pentru servirea la masa. La toate acestea se adauga, bineinteles, campaniile punctuale de promovare.”
|
|
„Ne indreptam oferta cu precadere spre lanturile de hoteluri, restaurante, baruri si ceainarii, unitati in care ceaiul reprezinta o sursa importanta de profit si o modalitate pentru noi de a castiga noi clienti.”
Cristina Dumitru, Marketing Executive
Unilever Foodsolutions Romania |
Cat despre cafea...
Una dintre strategiile de marketing la care recurg distribuitorii cafelei illy este asocierea cu un local pe ideea exclusivitatii: „In unitatile in care se comercializeaza cafeaua noastra nu veti gasi si alte brand-uri din acest produs, explica Marketing Manager-ul Mirela Ionescu, reprezentanta Pro Brands Distribution. Este vorba despre unitati premium care primesc insemne publicitare care arata ca este „teritoriu illy”. In schimb, ei au tot suportul nostru in ceea ce priveste echipamentul pentru prepararea cafelei, asistenta tehnica si pregatirea personalului, atat la deschiderea localului, cat si pe parcursul colaborarii.” „Noi mergem deopotriva, prin campaniile de promovare, spre segmentul horeca si spre consumatorul final, mai comenteaza managerul de marketing de la Pro Brands Distribution. Asadar, ajungem la cei care ne intereseaza fie prin agentii nostri, fie suntem contactati ca urmare a unor recomandari facute de alti clienti.”
Atunci cand achizitioneaza anumite produse, managerul din horeca trebuie sa ia in calcul in primul rand publicul pe care il vizeaza, dar si echipamentele de care dispune. In acest sens, Mirela Ionescu mai afirma: „Prepararea unei cafele espresso, cum este si illy, necesita o dotare minima, un motiv in plus pentru cel care ia decizia de achizitii sa o aleaga.”
Si Vicenzo Cardillo, administratorul firmei Aroma Italiano, subliniaza ca un rol important in relatia cu patronii este sustinerea acestora: „Oferim materiale promotionale, precum reclame luminoase, cesti de capuccino, cesti de espresso si altele. De exemplu, pentru un client care semneaza un contract pe minimum doi ani cu obligatia de a achizitiona o anumita cantitate de cafea se pot oferi umbrele pentru sezonul cald, tricouri sau mese.”
La randul sau, Mihaela Scaunasu, Brand Manager al Brands International, explica orientarea actiunilor de promovare ale companiei pe care o reprezinta: „Cafeaua si aparatele Nespresso sunt produse de lux, deci merg spre unitatile de la trei stele in sus. Asta inseamna ca si promovarea pe care o facem ii vizeaza pe acesti clienti. Astfel, ajungem la patronii din segmentul care ne intereseaza pe baza de recomandari (MGM - Member Get Member), dar sunt si clienti care ne cauta, datorita notorietatii brand-ului Nespresso. Nu in ultimul rand, consolidarea pe piata s-a mai realizat ca urmare a promovarii produsului in reviste adresate acestui canal de distributie si prin participarea noastra ca parteneri la evenimente, targuri sau evenimente sportive.” Cel putin in cazul Brands International, furnizarea produselor in capitala, in sectorul horeca, nu intampina dificultati, spun reprezentantii companiei: „asta pentru ca in oferta noastra exista un amendament conform caruia livrarea oricarei comenzi in Bucuresti se face in maximum 24 de ore.”
In fine, principala modalitate prin care produsele Julius Meinl ajung la detinatorii de cafenele, baruri si restaurante o reprezinta „contactele directe prin agentii nostri de vanzari”, sustine si reprezentanta Julius Meinl Romania, Timea Kadar.
|
„Mergem cu produsele noastre 100% spre horeca”
Timea Kadar, asistent de marketing la
Julius Meinl Romania |
|
Vremea ceaiului, vremea cafelei
Pentru ca ceaiul este un produs cu o oarecare sezonalitate, cei de la Julius Meinl Romania spun ca managerii din horeca ar trebui sa stabileasca contacte cu furnizorii acestui produs inca de la sfarsitul lunii august, inceputul lunii septembrie.
„Pudra de cacao, folosita la prepararea ciocolatei calde, si ceaiul sunt mai solicitate in anotimpurile reci, mai spune Mirela Ionescu, dar de cafea nu putem vorbi de sezonalitate.”
Mihaela Scaunasu afirma ca, in cazul cafelei, singura marca a sezonalizatii este ca in perioadele mai calde, din primavara pana in toamna, consumatorii aleg cu preponderenta cafelele slabe, iar in sezonul rece in special pe cele tari.
Si chiar daca deocamdata ceaiul se bea mai ales in sezonul rece, unii furnizori spera ca diferentele de consum intre anotimpuri se vor diminua: „Este adevarat ca ceaiul este cautat mai ales in sezonul rece, comenteaza Cristina Dumitru, de la Unilever Foodsolutions, dar ne asteptam ca pe viitor raportul dintre cererea din octombrie-martie si restul anului sa fie tot mai mic, in special in acele locuri unde ceaiul se gaseste in oferta pentru micul-dejun.”
|
"Mai mult de 60% din vanzarile noastre sunt realizate pe segmentul horeca. Este vorba despre cafeaua illy, ceaiul Dammann si pudra de cacao Monbana."
Mirela Ionescu, Marketing Manager Pro Brands Distribution |
|
„Practic, campaniile pe care le ducem in randul managerilor din horeca au ca motto afirmatia pe care am auzit-o la un italian venit aici. Ne intreba unde poate sa bea in Romania o cafea cu acelasi gust, aceeasi consistenta si aceeasi cremozitate cu cea din Italia. Cu produsul nostru, Aroma Italiano, chiar asa ceva propunem.”
Vicenzo Cardillo, Aroma Italiano |
Pentru acest material au oferit informatii firmele: Brands International, Julius Meinl Romania, Pro Brands Distribution, Aroma Italiano si Unilever Foodsolutions.
|
