|
Ne-am bucurat de vacanta si, de ce nu, poate si de un vin de exceptie asa cum se intampla de sarbatori. Pentru ca suntem la inceput de an n-o sa ne angajam intr-un demers oenologic sofisticat, ci vom aborda cateva teme usoare ca un vin fructal si aromat.
Branza si Vinul
Suntem iubitori ai vinului si ai branzeturilor fine, dar trebuie sa recunoastem, totusi, ca nu se poate vorbi de cea mai fericita asociere a celor doua, chiar daca este atat de obisnuita si mediatizata. Aceasta pentru ca, in realitate, este o alaturare foarte greu de realizat. Ambele, atat vinul, cat si branza, sunt produse de fermentatie cu o varietate de gusturi, arome si texturi care complica armonizarea lor. Dar, pentru ca inca „se poarta”, sa incercam macar vinuri albe cu branzeturi usoare, vinuri rosii cu branzeturi grele, branza de vaca cu vinuri albe, branzeturile de oi cu cele rosii. Apoi, atat de bine brand-uitele branzeturile cu mucegai merg alaturi de vinuri albe dulci de tip Sauternes. Cat despre branzeturile iuti acestea se consuma cu un vin fortificat sau foarte dulce, in timp ce pe cele mai putin iuti si care au in compozitie ciuperci sau trufe, le putem asocia cu vinuri albe de Burgundia. De asemenea, branza de capra tanara sta la aceeasi masa cu vinurile tinere, acide, iar cea maturata cu vinurile rosii. Si sa nu uitam cascavalul care este mai „prietenos”, acceptand vinuri albe sau rosii deopotriva.
In incheierea acestui paragraf, am sa va impartasesc concluzia unui articol publicat in 27 noiembrie 2007 in PsychoMédia, articol care apartine lui Brian Wansink, autorul cartii „Mancand inconstient” („Mindless eating”) si director al laboratorului de studiu al marcilor si alimentatiei din cadrul Universitatii Cornwell (New York).
Conform studiilor acestuia, perceptia gustului comporta si un aspect cognitiv, nu doar al senzatiilor. Astfel, prezentarea alimentelor influenteaza aprecierea lor. Mai mult, in cazul vinului, de exemplu, modul sau de prezentare, precum si aprecierea sa, influenteaza in mod egal si aprecierea mancarii cu care este servit. In acest fel el ajunge la concluzia ca eticheta vinului influenteaza nu doar gustul acestuia, ci si al branzeturilor cu care este asociat.
Recolta 2007
Potrivit unui comunicat al PNVV, seceta din acest an a determinat la nivelul intregii tari obtinerea unei recolte bune de struguri. Printre zonele afectate de seceta se numara Husi, Iasi, Dealu Mare, Tulcea si Oltenia.
Vinul din acest an este mai putin, dar mai bun, productia estimata fiind de : 5,5 hectolitri de vin. Asta la noi, dar nici la altii lucrurile nu stau rau. In Germania, de exemplu, anul acesta vita de vie a avut cea mai lunga perioada de vegetatie inregistrata vreodata. Astfel se vor simti mult mai bine aromele tipice unor soiuri ca Riesling si Spätburgunder (Pinot Noir) si va creste calitatea taninilor soiurilor rosii, ceea ce va da vinuri rosii mai pline si catifelate. Apa suficienta a permis extragerea de catre struguri a nutrientilor minerali din sol. In vinurile obtinute vom recunoaste astfel si caracterul de „terroir”. In concluzie vinurile din Germania ale anului 2007 vor fi echilibrate, cu o aciditate fructata si cu potential de invechire.
Cat despre cunoscutul Eiswein, timpul ne va spune daca va fi vreo recolta serioasa pentru ca fara inghet nu se poate vorbi de Eiswein. De aceea, in 2006 aceasta specialitate de vin a fost foarte rara.
Si o controversa
In ultimii ani s-a inregistrat o tendinta de a inlocui sticla, care este un excelent protector al vinului in fata oxigenului, pe motiv ca este prea grea si se sparge mult prea usor. Astfel au aparut „bag-in-box-urile” pentru vinurile mai ieftine, sau chiar Tetrapack-urile. Ultima tendinta in acest sens este chiar aparitia PET-urilor de 75 cl, ca alternativa.
Al doilea motiv notabil care justifica aparitia acestui tip de ambalaj pentru vin este interesul pronuntat pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera. Dar mai pe larg despre avantajele si dezavantajele sticlei PET in fata sticlei propriu-zise in tabelul de mai jos.
|
|
PET |
Sticla |
Consecinte |
|
|
54 g |
400 g |
transport mai eficient |
|
|
nu se sparge |
|
transport mai sigur |
|
|
mai mici |
|
spatiu redus de depozitare |
|
|
92 % |
|
cifra doar teoretica |
|
|
|
emisie de 90.000 de tone de CO2 |
|
|
|
permite trecerea oxigenului in vin |
|
scurtarea vietii vinului, pierderea mai rapida a prospetimii |
|
|
|
|
inca sunt controverse pe aceasta tema |
|
|
imagine negativa in ochii consumatorului |
|
|
|
LUIZA PLUGARU:
- Consultant independent, degustator si trainer de specialitate
- Studii de specialitate in Franta si Anglia
|
mobil: 0723.505.289
|
