|
Daca in numarul trecut al revistei „HoRes“ ati aflat detaliile actiunii in decadere a marcii „HoReCa”, in acest numar veti afla cum se poate inregistra o marca, unde si de ce.
De ce sa-mi inregistrez marca?
Marca are rolul de a diferentia produsele sau serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant concurent. Practic, titularul marcii are dreptul de a interzice tertilor folosirea marcii fara acordul lui, protejand astfel eforturile financiare depuse pentru realizarea unor produse si servicii de calitate. De aceea, cu atat mai mult antreprenorii din domeniul hotelier, restaurante sau catering vor fi interesati sa-si pastreze clientela si sa-si protejeze profiturile.
Oricat de diversi sunt clientii, acestia vor dori intotdeauna servicii si produse la un anumit standard. In acelasi timp, persoane neautorizate vor fi tentate sa utilizeze marca in mod ilicit, profitand de investitiile in publicitate ale detinatorului legal al marcii si, avand cheltuieli mai mici, pot avea pretul de vanzare al produselor sau al serviciilor sub pretul produselor/serviciilor originale.
Este cert ca tertii neautorizati nu vor asigura o calitate corespunzatoare a produselor sau a serviciilor, iar o fluctuatie a calitatii acestora va determina scaderea reputatiei marcii si, implicit, scaderea vanzarilor. De aceea este important de retinut ca doar cei care detin o marca inregistrata pot utiliza mijloacele juridice pentru a impiedica o contrafacere sau orice alta utilizare a renumelui marcii fara acordul titularului.
Care este protectia teritoriala a marcii?
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) este singura autoritate din Romania unde pot fi inregistrate marcile nationale. Totusi, o marca inregistrata aici este protejata doar pe teritoriul Romaniei, iar daca titularul ei ar vrea sa-si deschida in franciza un lant hotelier sau un restaurant si sa actioneze pe o piata dintr-o alta tara, poate sa constate ca aceeasi denumire, asociata serviciilor hoteliere sau de restauratie, a fost inregistrata de o alta persoana.
Din pacate, aceasta persoana poate sa-i interzica titularului roman utilizarea propriei marci pe teritoriul acelei tari. Si atunci intrebarea este: ce solutii ar avea in aceasta situatie titularul roman? Titularul marcii inregistrate in Romania ar putea sa ajunga la o intelegere cu titularul marcii straine (identice sau similare) si sa incerce sa preia marca prin cesiune ori sa o foloseasca pe baza unei licente. Totusi, aceasta metoda poate fi foarte costisitoare. Titularul roman ar mai putea sa utilizeze pe teritoriul strain o alta marca pentru serviciile sale, insa in acest caz va trebui sa faca publicitate pentru doua marci.
Cand se doreste inregistrarea unei marci in Romania, dar se preconizeaza si posibilitatea de a actiona pe alte piete din afara, cea mai buna solutie este de a inregistra marca in primul rand in Romania si, in al doilea rand, in acele tari in care se considera de catre solicitant ca isi va putea extinde afacerea.
Urmatoarea intrebare: ce faci cand ai inregistrat marca in Romania si vrei sa extinzi teritorial protectia marcii ? O prima varianta este utilizarea „caii nationale”. Practic, solicitantul roman va depune cereri de inregistrare a marcii in toate statele in care doreste protectia acesteia. In aceasta situatie, solicitantul trebuie sa fie reprezentat de un mandatar agreat de oficiul statului respectiv in fiecare din tarile in care exista interesul, sa parcurga o procedura specifica fiecarui stat si sa achite taxele aferente, acestea determinand costuri ridicate.
O a doua varianta este utilizarea „sistemului Madrid”. Este vorba de doua tratate internationale (Aranjamentul de la Madrid si Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid) pentru inregistrarea internationala a marcilor la care si Romania este parte.
In acest caz, in baza unei marci inregistrate in Romania sau a unei cereri depuse pentru inregistrare in Romania, solicitantul roman poate depune prin intermediul OSIM-ului o cerere la OMPI (Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale) pentru inregistrarea internationala a marcii, desemnand statele membre ale unui tratat sau ale ambelor tratate. Daca sunt mai mult de 3 state membre desemnate, taxele vor fi in mod incomparabil mai mici decat in cazul precedent, cel al sistemului „caii nationale”.
Totusi, un dezavantaj major al „sistemului Madrid” consta in faptul ca, in primii 5 ani, marca internationala este legata de cea nationala, iar daca marca nationala este anulata sau daca lista de servicii este limitata, atunci in mod obligatoriu acest lucru se va intampla si cu marca internationala.
Ultimul sistem, cel al marcii comunitare, presupune ca solicitantul roman sa depuna o cerere de inregistrare la Oficiul de Armonizare a Pietei Interne cu sediul in orasul Alicante - Spania. Prin inregistrare, marca va fi protejata in toate statele membre ale Uniunii Europene. Fata de celelalte sisteme, acesta este mult mai simplu, iar costurile sunt in mod incomparabil reduse.
Este important de subliniat faptul ca marcile comunitare nu se substituie marcilor nationale sau celor internationale, intrucat este vorba de un sistem independent de protectie.
Avantajele marcii comunitare
Printr-o singura cerere se poate obtine protectia marcii pe teritoriul Uniunii Europene, procedura fiind unica, iar taxele mult mai scazute decat in cazul depunerii cererii separat, in fiecare stat membru. In plus, o firma care doreste sa depuna cererea de marca comunitara nu trebuie sa aiba o cerere sau o inregistrare nationala prealabila, cum se intampla in cazul unei cereri de marca internationala depuse in baza sistemului de la Madrid.
Cererea de marca comunitara se poate completa in oricare din limbile oficiale ale statelor membre si ce se intampla cu o marca inregistrata astfel va avea aceleasi efecte in toate tarile membre ale Uniunii Europene. In sistemul national, in cazul in care o marca nu este folosita timp de 5 ani, aceasta poate fi decazuta. In schimb, este suficient ca marca comunitara sa fie utilizata efectiv pe teritoriul unuia din cele 27 state membre pentru a se evita o astfel de decadere pentru motiv de nefolosire.
Din pacate, daca un singur stat refuza acordarea protectiei marcii pe teritoriul acestuia, atunci marca nu va mai putea fi inregistrata ca marca comunitara. In schimb, se poate aplica atunci procedura conform careia cererea poate fi transformata in cereri de marci nationale in celelalte tari ale Uniunii in care nu s-a refuzat acordarea protectiei.
Mai mult de atat, odata cu extinderea Uniunii Europene, prin aderarea de noi state membre, marcile comunitare anterior inregistrate sau depuse spre inregistrare isi extind in mod automat efectele si in noile state!
In numarul urmator al revistei „HoRes” antreprenorii din piata HoReCa vor afla care sunt documentele necesare pentru inregistrarea unei marci (nationale, comunitare sau internationale) si care sunt costurile pe care le implica.
 |
