PROMOTII
HoRes Conference 2021 si Conferinta Forever Young Magazine 2021
Lista promotii Detalii
NOUTATI
Ansamblu rezidential de 5 blocuri
Lista noutati Detalii
STIRI
Proiect locuinta unifamiliala P+1E Corbeanca
Lista stiri Detalii
LOCATII
Hotel Wels
Lista locatii Detalii
Licitatii on-line GRATUIT Cerere de oferta Recomanda unui prieten
Ghid licitatii on-line Linkuri rapide
Referinte Presa
Cautare avansata dupa :
sau Toate firmele

       Eveniment

Hotel Investment Forum 2010 - despre o noua tranzitie in turism

 
    Orice conferinta are o doza importanta de formalism, mai ales cand este vorba de ospitalitate. Oamenii cu greutate din acest domeniu au dobandit in timp o anumita maniera de a-si prezenta ideile, de o decenta care rareori lasa sa se vada nivelul entuziasmului - e o dovada de asumare a meseriei. Totusi, exista un prag de la care lucrurile sunt dezvaluite cu o sinceritate debordanta, si pentru aceste momente sunt cautate sesiunile de conferinte, de la care putini se intorc fara a putea spune ca au avut o experienta cel putin interesanta. Am participat la un asemenea eveniment, Hotel Investment Forum (Radisson Blu Hotel, 27-28 aprilie 2010) si am selectat acele momente pe care suntem siguri ca ati fi vrut sa le aveti rezumate. 
 
    Expunerile si dezbaterile celor doua zile de conferinte au avut teme intalnite frecvent in agenda de fiecare zi a celor care lucreaza in domeniu, cu deosebirile de abordare necesare in aceste ocazii. Prezenta, alaturi de nume importante ale ospitalitatii europene, a reprezentantilor catorva dintre brandurile cu notorietate in Romania a avut drept rezultat momente de dezbatere in care s-a spus lucrurilor pe nume, din perspective diferite – oameni cu experienta si tineri, reprezentanti ai autoritatilor si ai sectorului privat.
 
    Ospitalitatea la negru
    Unul dintre primii vorbitori a fost domnul Sorin Munteanu, Secretar de Stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, care, in afara de prezentarea principalelor proiecte de investitii in infrastructura demarate de guvern, a raspuns solicitarii participantilor de a discuta si despre subiecte nu tocmai ”elegante”, precum... economia la negru. ”O buna parte din activitatea turistica in momentul de fata se desfasoara in afara legii”, este opinia domnului Munteanu. ”O spunem in continuare, organele noastre de control fac tot ce pot, ca sa depisteze operatorii in cauza. In discutiile pe care le-am avut cu autoritatile locale, le-am aratat faptul ca un singur om care lucreaza pe autorizare din partea ministerului nu va reusi totusi sa-i depisteze pe acei operatori in cele 3 judete care ii sunt alocate. Sta in puterea autoritatilor locale, in puterea celorlalti operatori care lucreaza corect, si care vad ca vecinul lor nu este in regula si le face concurenta neloiala. Ar trebui sa-l reclame, pentru ca aceasta este de fapt gaura economiei noastre”, a mai declarat reprezentantul ministerului. Un argument a fost Grecia, care s-a confruntat cu aceeasi neplata a taxelor inainte de intrarea in criza. Conform discursului domnului Munteanu, statul instituie degeaba noi organizatii de control, pentru ca acele organizatii vor controla tot societatile care isi desfasoara activitatea corect. ”Din randul acelor organizatii vor face parte tot oameni. Solutia este ca noi sa ne autosesizam atunci cand vedem ca vecinul greseste. A fost contestat si impozitul forfetar, insa cei care lucreaza in legalitate sunt constienti ca trebuie adusi pe aceasta cale toti concurentii. Sunt discutii si asupra acestui subiect, nu stim daca impozitul forfetar a fost totusi cea mai buna solutie. Am insistat de asemenea pe scaderea T.V.A.-ului pentru activitatea restaurantelor. Cu siguranta nu se va putea realiza acest lucru in 2010, dar nu credem ca este o masura corecta marirea T.V.A.-ului pentru activitatea turistica”, a mai adagat domnul Munteanu.
 
    O corectie a pietei
    Domnul Florian Libocor (BRD - Groupe Société Générale) a aratat ca 2009 a fost anul in care a avut loc o contractie si in acelasi timp o corectie a economiei romanesti. ”Principala vulnerabilitate a Romaniei, si anume deficitul de cont curent, acel indicator pentru care am fost aspru pedepsiti de agentiile de rating, s-a corectat peste asteptarile tuturor. Totusi, cel mai important lucru obtinut a fost predictibilitatea. Atunci cand va bugetati afacerile, aveti nevoie de predictibilitate, de stabilitate”, a subliniat domnul Libocor. Varful crizei, cel putin din punctul de vedere al cifrelor, a fost identificat undeva in trimestrul IV 2008 - trimestrul I 2009. ”Nu am argumente pentru a sustine ca Romania va intra sau nu intr-o a doua perioada de criza, de recesiune in ”W”. Capacitate de crestere avem, se tot spune ca avem potential, pe care din pacate nu-l fructificam. Conteaza ca intram in zona pozitiva, ca am trecut de acel prag care in 2009 parea de nedepasit, care avea reactii psihologice. Pentru ca este vorba si de componenta psihologica, cea care amana consumul si investitiile, care determina precautia si cautarea garantiilor. Daca am depasit acest prag, e clar ca trebuie sa mergem mai departe”, a mai declarat reprezentantul BRD - Groupe Société Générale. In opinia dumnealui, consumul va fi in continuare motorul de crestere, iar exportul il va sustine doar, fara a avea capacitatea de a deveni acum foarte important. Totul este sa se consume cu masura, iar banii obtinuti din credite sa mearga si catre investitii, nu doar spre consum. ”Nu este usor sa rezolvi problema deficitului fiscal intr-o zona unde colectarea impozitelor este problematica. Autoritatile au mers pe ideea de corectie fiscala prin taierea cheltuielilor. Dupa parerea mea, nu este o solutie, pentru ca avem nevoie de cheltuieli care sa genereze plusvaloare. Prima optiune nu trebuie sa fie taierea cheltuielilor, ci imbunatatirea colectarii. Stam mai prost decat bulgarii la acest capitol, iar economia subterana a crescut”. Exemple de comportament economic au fost Bosnia, Serbia, Croatia, unde, in ciuda dificultatilor economice, toate platile in turism se regasesc in acte si exista o uniformitate a preturilor. ”Va fi o crestere fragila, pentru ca nu se stie incotro merge economia europeana si mondiala. Este de subliniat ca trebuie fructificat orice plus, cat de mic, fara sa ne culcam pe o ureche”, a concluzionat domnul Libocor. 
 
    Leisure pentru Bucuresti
    ”Romania a incheiat o perioada de tranzitie de 20 de ani, dar cu aceasta criza economica ne asteapta o noua perioada de tranzitie - ceea ce nu este un lucru negativ, pentru ca avem multe de facut. Romania trebuie sa vada oportunitatea, momentul strategic si cred ca suntem capabili sa avem o viziune, sa putem calcula cateva miscari mai departe, ceea ce ne-a cam lipsit”, arata domnul Sorin Ionescu, General Manager la Fivestar Hospitality. In acest context, domnul Ionescu a vorbit despre noul brand turistic al Romaniei care va fi prezentat in aceasta vara, conform standardelor internationale in industrie. ”Este exact acel inceput de care este nevoie si, pentru a valorifica momentul strategic, trebuie sa gasim niste scurtaturi, sa cautam solutii pe termen lung”, a adaugat dumnealui.
    Vorbind despre lipsa infrastructurii, reprezentantul Fivestar Hospitality a admis ca este greu sa faci turism fara infrastructura, dar a amintit faptul ca avem 14 aeroporturi in Romania si ca, odata ce s-ar lansa un proiect prin care companiile aeriene sa spijine mai mult fluxul de trafic aerian, am putea rezolva aceasta periada de tranzitie, pana cand vom putea circula mai lejer. ”Aceasta va avea, desigur, consecinte in tipul de turism practicat in Romania. Iar un aspect important este legat de noi, oamenii de afaceri. Sunt absolut convins ca noi trebuie sa imbratisam ambitii noi. Daca nu putem gandi la nivel international, macar sa gandim curajos la nivel regional, in Europa Centrala si de Est, in Europa de Sud-Est”, a declarat domnul Ionescu.
    In prezentarea facuta asupra evolutiei gradului de ocupare in hoteluri, s-a subliniat faptul ca, in trimestrul I al lui 2010, Europa a avut primul semnal pozitiv, + 4%, pentru RevPar, comparat cu 2009. In aceeasi perioada, Bucurestiul a intrat la acest indicator in plaja de -10 spre -5 %, ceea ce a fost interpretat ca un semn bun, deoarece se intrevede in curand o situatie ameliorata. Totusi, Bucurestiul a fost nevoit sa reduca permanent tariful, ceea ce nu a fost un lucru imbucurator. ”Trebuie sa oprim acest razboi al tarifelor, caci vedem ca si in 2010 avem o scadere suplimentara. Un grad de ocupare un pic mai bun si un tarif mai scazut duc la un RevPar mai bun, dar mai mult decat atat nu se poate spune. Ca si concluzie, e clar ca Bucurestiul trebuie sa-si gaseasca un business nou, din zona leisure, care sa rezolve problemele legate de sezonalitate”, a mai aratat domnul Sorin Ionescu. Ca termen de comparatie a fost mentionata Barcelona. Bucurestiul, cu circa 11.800 de camere in hoteluri, are aproximativ un milion de turisti pe an, desi se stie ca acestia sunt mai mult calatori din zona business. In Barcelona sunt aproximativ 30.000 de camere hoteliere si 7 milioane de turisti. Cu camere de 3 ori mai multe, isi permite sa rezolve de 7 ori mai multe sosiri. ”Nu spune nimeni ca Bucurestiul are prea multe camere, doar trebuie sa le umplem cumva, sa cautam modalitati de a gasi acest nou business. Individual e mai greu de actionat, dar exista instrumente din zona ”destination management”, la nivel de marketing. Cand vine vorba de turismul de city break, in Romania trebuie absolut mentionate Bucurestiul si Sibiul, si trebuie sa facem absolut ceva pe directia aceasta. Este momentul actiunii pentru sectorul public, sa vedem initiative in domeniul planurilor strategice de marketing, master-planuri pentru destinatii existente, dar mai ales pentru destinatii noi”, a subliniat vorbitorul. 
    Noile proiecte hoteliere se vor realiza doar daca exista avantaje clare, incontestabile din punctul de vedere al potentialului gradului de penetrare a pietei, ceea ce poate insemna avantajul locatiei, al brandului, al tipului de management. In privinta bancilor, proiectele nu vor fi finantate cu mai mult de 60% din valoarea proiectului, iar durata contractului de finantare va ajunge si la 5 ani, ceea ce inseamna ca studiile de prefezabilitate si fezabilitate trebuie sa fie foarte solide si credibile. Nevoia de servicii profesionale de asset management va creste, poate vom vedea ca cei care detin foarte multe active hoteliere in Romania se vor gandi sa-si faca aceste planuri, prin care sa-si analizeze portofoliul si sa decida care dintre active trebuie pastrate si ce ar trebui facut mai departe pentru dezvoltare.
    ”Mai stim ca este un moment bun pentru cei decisi sa dezvolte hoteluri in categoria budget/economy, in locatii centrale din orase. Nu m-ar mira aparitia unor branduri din aceasta categorie, chiar ar fi interesanta dezvoltarea lor. Segmentele de conferinte/evenimente vor inregistra imbunatatiri, dar si cel de leisure cred ca va lucra mai bine, mai ales dupa noul brand turistic. Toti trebuie sa ne intrebam daca avem o pozitionare corecta in piata, sa facem eventual un rebranding al produsului nostru hotelier, noi campanii de pozitionare si de promovare”, a incheiat Sorin Ionescu.
 
    Brandul turistic al Romaniei
    ”Cercetarea de piata este esentiala pentru a crea un brand solid, potrivit acestei tari. Romania trebuie inteleasa, ceea ce nu e usor, dar ne bazam pe experti care ne vor spune ce poate oferi”, a declarat domnul Joern Gieschen, reprezentantul THR International Tourism Consultants, compania care gestioneaza acest proiect. ”Sunt doua intrebari pe care trebuie sa ni le punem: in primul rand, ce le promitem turistilor, ce vor face aici. Promisiune nu inseamna doar ce vor vedea, ci si ce vor experimenta, ce vor invata despre aceasta tara. A doua este daca vom putea furniza ceea ce promitem. Si mai ales daca putem sustine, pentru ca un brand trebuie sa fie pe termen lung, cu investitii permanente. Nimic nu e mai rau pentru un brand decat niste promisiuni nerespectate si, daca turistii vor veni si nu vor gasi ceea ce li s-a promis, brandul va cadea iremediabil. Informatia circula foarte repede, mai ales pe internet, prin intermediul forumistilor”, a continuat Joern Gieschen.
    In urma studiului, Romania trebuie sa-si promoveze peisajele, Muntii Carpati, zona rurala nealterata, obiceiurile culturale. Ce ne dezavantajeaza este securitatea, perceptia asupra acesteia, ceea ce conteaza foarte mult. ”Trebuie sa evidentiem in acest proces ce poate oferi acum Romania, comparativ cu alte destinatii. Aici trebuie sa mearga comunicarea, strategia de brand si fiecarui grup tinta ii trebuie adaptata o strategie de comunicare. Nu in ultimul rand, trebuie sa le fie usor si romanilor sa lucreze cu brandul”, a mai aratat reprezentantul THR International Tourism Consultants.
 
    Neintelegeri intre autoritati
    Preluand subiectul ”Barcelona”, domnul Octavian Arsene, reprezentant al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, a specificat faptul ca orasul respectiv, cu 1,6 milioane de locuitori, are un buget de promovare de 36 de milioane de euro, fara ajutorul direct al guvernului, doar prin autoritatea publica locala si camera de comert. A fost ocazia pentru ca domnul Arsene sa evidentieze relatia defectuoasa dintre autoritatea publica locala si cea centrala. ”La noi, pentru a infiinta un domeniu schiabil, ca sa scoti din fondul forestier padurea aferenta unei partii de 800 metri, aprobarea si sumele cheltuite de autoritatea publica locala sunt enorme. La Predeal, o partie a insemnat 6 ani de negocieri asupra reducerii unei sume, caci de multe ori suma aceasta depaseste bugetul unei primarii obisnuite. Doar modificarea unui proiect dureaza 1,5-2 ani, in conditiile in care chiar te ocupi de acel proiect”, este opinia reprezentantului MDRT. ”Mai mult, in 2008, absolut toate licitatiile au fost contestate, nu s-a putut sa mearga la adjudecare si derulare de contract. Am avut chiar situatii hilare, in care s-au alocat fondurile in 2006, iar proiectele au fost primite in 2009, dupa contestatii”, a mai adaugat domnul Octavian Arsene.
 
    Schi in Dambovita
    In cadrul Hotel Investment Forum a fost prezentat cel mai important proiect pentru dezvoltarea turismului in judetul Dambovita, un proiect care poate fi realizat doar cu bani de la guvern, dar si cu aportul investitorilor prin parteneriate public-private. ”Zona montana a judetului are un mare grad de accesibilitate, fiind in izocrona de 90 de minute a Bucurestiului”, arata Ovidiu Tonea, reprezentantul Consiliului Judetean Dambovita. Scopul proiectului este realizarea intr-o prima etapa a doua statiuni de sporturi de iarna, Padina si Pestera, avand ca public tinta cei 40.000 de romani care au cheltuit in ultimii ani circa 100 de milioane de euro in destinatii turistice de iarna. Punctele forte pentru dezvoltare sunt conditiile climatice de mentinere a stratului de zapada (se gaseste zapada si in luna mai) si faptul ca este o zona turistica nealterata de dezvoltari urbane haotice. Partii de schi pot pleca din zona Padina, la circa 1.500 m altitudine, cel mai inalt punct accesibil fiind de 2.150 m. Exista teren neimpadurit, ceea ce este util pentru transportul pe cablu. S-au gandit hoteluri cu 3.500 de locuri in Padina, de nivel mediu si lux, 1.200 la Pestera, 2 patinoare artificiale si unul natural, 2 trambuline, partii de schi, modernizarea celor existente (in total 56 km de partii), dezvoltarea cailor de acces, puncte de informare si multe altele. Din pacate, se pare ca si aici autoritatile se misca greu: ”Pentru obtinerea avizelor PUZ-ului, au fost necesari 2 ani”, a declarat Ovidiu Tonea.
 
    Investitii - hotelurile budget/economy
    Domnul Paul Marasoiu, Presedintele Peacock Hotels, a aratat in discursul dumnealui ca franciza trebuie sa fie pe deplin asumata de cei care o acceseaza, dar si necesitatea apropierii de piata din partea reprezentantului unui brand in Romania. ”O relatie cu un hotel care nu are o strctura de management este o relatie perdanta pe termen lung”, a declarat domnul Marasoiu. In continuare, dumnealui a sustinut oportunitatea pentru o nisa de piata ignorata, cea de 1 si 2 stele. ”Referirile la acestea au fost de multe ori peiorative, caci investitorul roman a privit investitia nu ca pe un mijloc de productie, ci ca pe o constructie care sa-si ateste valoarea personala in localitatea respectiva. Chiar i-am sfatuit pe unii investitori ca e de preferat sa-si faca o statuie, caci mentenanta e mult mai ieftina. Stim ca sunt multe proiecte inghetate din 2008 si avem deja multi parteneri de dialog care au inteles oportunitatea convertirii unor proiecte in unitati de 3,2 sau chiar o stea”, arata Presedintele Peacock Hotels. Operarea unui asemenea hotel costa cu mult mai putin, nu presupune aceleasi costuri mari de constructie, de resurse umane, de vanzare a camerelor. S-a intamplat de multe ori in Bucuresti ca proprietati de 4 stele sa se vanda la pret de 2 sau 3 stele. ”E mai bine sa croiesti de la inceput un produs ieftin. In Romania, aceasta clasa de produse este conceputa ca acel hotel mizer, cu paturi rupte, fara apa calda. Or, peste tot hotelurile budget/economy se adreseaza unui segment larg de clienti, in timp ce Romania nu are decat 2 procente din capacitatea de cazare, numarand si taberele scolare. Vom merge pe aceasta cale cu Golden Tulip si Louvre”, incheie domnul Marasoiu.
 
    O noua generatie de manageri
    ”Hotelaria pe litoral este un business dificil”, a aratat doamna Anca Nedea, General Manager la Iaki Hotel Mamaia. ”Au fost general manageri straini care n-au petrecut mai mult de doua luni pe litoral, pentru ca vedeau ce se intampla dupa sezon. Chiar si proprietarii sau directorii romani au aceasta conceptie - 99% dintre ei considera ca hotelul pe litoral nu poate functiona mai mult de 2 luni. E greu sa convingi un angajat sau patron sa lucreze tot anul, cand el poate sa-si administreze afacerea doar doua luni pe an, iar apoi sa-si foloseasca timpul altfel. Trebuie ca managerul sa aiba incapatanarea sa-si convinga proprietarul ca, avand o echipa de incredere, se poate face business si in extrasezon. Asa se formeaza o piata, un brand”, completeaza doamna Nedea. Activand intr-o zona cu o oferta prea mare de cazare, hotelierii nu gasesc un sprijin pe o piata concurentiala. S-a investit in diverse tipuri de constructii mai mici sau mai mari, dar numai o parte redusa dintre acestea fac eforturi pentru a recupera investitia. Trebuie sa lucrezi pe absolut toate pietele, stiind ca poate transportul costa mai mult decat tratamentul la SPA. Trebuie sa gasesti modalitati de a aduce evenimentele, conferintele si altundeva decat in Bucuresti sau la munte. Nu este imposibil sa faci sa se intample lucrurile, trebuie insa energie si suflet. Important e sa fim veseli, frendly, sa fim deschisi. Turismul s-a schimbat - in afara de serviciu, unde ne place sa fim corporatisti, vrem relaxare, apropierea produsului, indiferent cat de somptuoasa este locatia. Timpul se vinde cel mai greu. Dar sunt tineri care inteleg acest lucru, care vor sa se afirme, doar ca este greu sa ajunga la know-how”, a mai adaugat doamna Anca Nedea.
    ”Important este sa te poti detasa, sa te privesti de pe aceeasi pozitie cu competitia. Trebuie sa iesi si cu un tarif competitiv, in timp ce esti sub presiunea proprietarului care de cele mai multe ori are de platit o rata la banca” este de parere domnul George Moisescu, General Manager Best Western Bucovina. Fost manager la Ramada Iasi, in conditiile crizei, a incercat sa atraga noi segmente de piata, dupa primele reduceri de cheltuieli din 2009. A facut o oferta competitiva agentiilor de incoming si a atras grupuri de turisti straini. „La sfarsitul lui 2009 aveam deja locuri rezervate pentru 2010. Trebuie sa fii cu un pas inainte, sa ai planuri pe 6  luni. Cand cazarea a scazut, am deschis o terasa. Acum intentionez sa atrag clienti din zona de eveniment/conferinte, cu tarife competitive, deoarece hotelul are sali neutilizate la capacitatea lor. Foarte greu mi se pare sa ai un restaurant de succes intr-un hotel, sa aduci aici piata locala. Trebuie sa aiba o conotatie locala, sa fie conceput cu intrare din strada, nu prin hotel, si pozitionat in piata diferit fata de hotel. Povestile de hoteluri de succes cu resturante de succes sunt extrem de putine”, a incheiat George Moisescu.
    Hotel Investment Forum 2010 a suscitat interesul pietei HoReCa (manageri si proprietari de hoteluri, furnizori de produse si servicii specializate, specialisti ai domeniului) – a fost evident prin gradul de participare, prin functiile ocupate de cei prezenti in sala si implicarea in dialogul solicitat de catre organizatori. Este deja un eveniment consacrat ale carui editii viitoare va recomandam sa le notati in agenda.
 
Autor: Lucian Nicolescu
        Print Recomanda unui prieten Trimite comentariul tau        
 

REVISTA HoRes, supliment informativ al catalogului HoRes
Revista HoRes nr. 32
Arhiva revista Nr. curent
NOU INTRATI IN HoRes
Proiect pensiune P+1E, cu 7 camere
Lista nou intrati Detalii



 
Inscriere
BACK TO HOME | PREZENTARE CATALOG | PREZENTARE CD | OFERTANTI PRODUSE SI SERVICII | EDITORIAL | CONTACT
Licitatii on-line GRATUIT | Ghid licitatii On-line | Cerere de oferta | Linkuri rapide | Recomanda unui prieten | Referinte
Promotii | Noutati | Stiri | Locatii | Revista HoRes | Nou intrati in HoRes | Guest book | Presa


Hores Catalog pentru managerii din unitatile de cazare, alimentatie publica si agrement. Baza de date cu furnizori si produse - Editia 14