PROMOTII
HoRes Conference 2021 si Conferinta Forever Young Magazine 2021
Lista promotii Detalii
NOUTATI
Ansamblu rezidential de 5 blocuri
Lista noutati Detalii
STIRI
Proiect locuinta unifamiliala P+1E Corbeanca
Lista stiri Detalii
LOCATII
Hotel Wels
Lista locatii Detalii
Licitatii on-line GRATUIT Cerere de oferta Recomanda unui prieten
Ghid licitatii on-line Linkuri rapide
Referinte Presa
Cautare avansata dupa :
sau Toate firmele

       Management hotelier

Litoralul romanesc - o privire lucida

  
     A vorbi despre litoralul romanesc a devenit aproape sinonim cu a cauta raspunsuri la intrebarea ”De ce nu (mai) este rentabil litoralul romanesc?”. Inevitabil, vom face comparatii cu ce a fost si, mai ales, cu ce se intampla acum in lume.
 
    Un business de volum
    Vom incepe argumentatia de la ideea ca turismul acesta de relaxare, de leisure, cum il numim, trebuie sa fie un business de volum – fara volum, este deosebit de greu ca, intr-un sezon care nu depaseste 3 luni pe an, sa-ti poti acoperi cheltuielile si plati taxele, inclusiv cele locale, din operarea unui hotel. Daca ne uitam in lume, la tarile care au avut succes (Spania, Grecia, Turcia care este acum pe val), peste tot s-a mizat pe volum, iar prima conditie necesara a fost colaborarea cu tour-operatori puternici. Nici Bulgaria nu a devenit o destinatie turistica exclusiv prin forte proprii, ci datorita tour operatorilor pe care noi i-am rejectat in anii '90 ai secolului trecut. Acestia au mers in Bulgaria, au creat cerere si au ridicat zona, chiar excesiv, astfel incat acum au si ei probleme. Noi inca suntem departe de aceste performante, vedem ca abia au aparut primii turisti prin intermediul TUI.
    Infrastructura rutiera, despre care se tot discuta, poate fi o cauza, dar cred ca se exagereaza uneori - nu este principalul motiv pentru care nu vin turistii. Daca aeroportul de la Mihail Kogalniceanu functioneaza, se poate vorbi deja de o infrastructura. Sunt si alte destinatii la care nu se ajunge tocmai usor, de pilda Creta, dar acest lucru nu a impiedicat turismul in mod definitoriu. Mai degraba am putea vorbi despre o alta problema: majoritatea proprietatilor de pe litoralul romanesc sunt proprietati mici, si aici ma refer atat la numarul de camere, cat si la suprafetele totale ale unui complex hotelier. Litoralul romanesc, desi bine sistematizat pentru anii '70 ai secolului trecut, nu a fost conceput pentru tipul de turism practicat acum. Existau cateva resorturi, dar putine, in majoritatea cazurilor fiind vorba doar despre un hotel cu parcela de teren aferenta, eventual o piscina nu foarte mare. Chiar si atunci, era prea putin pentru a crea entertainment pentru turisti, pentru a-i ”tine” in complexul respectiv. Data fiind aceasta situatie, vedem ca azi nu se mai pot crea resorturi, cu servicii variate, din lipsa de spatiu in care sa se poata investi. In special in ultimii 20 de ani s-a construit pe parcele mici de teren, de maximum 4.000 de mp, pe care nu se mai poate ajunge la o diversitate a serviciilor, stiut fiind faptul ca cel putin 50% din venituri trebuie sa provina nu din cazare, ci din serviciile adiacente. Nu mai vorbim de problema plajelor, care tot speram ca se reglementeaza. Un hotel la malul marii, cu posibilitatea de a intretine o plaja, este o alta conditie de baza a atragerii turistului.
    Ca o prima concluzie, pentru a face volum, trebuie sa dezvolti proprietati noi, pe noi suprafete, si aici este greu de gasit o solutie, alta decat una radicala, de pilda sa ”razi” o zona intreaga si sa o reconstruiesti de la zero. Gandind in aceeasi maniera, optim ar fi sa operezi un hotel de 10.000 de camere, pe care poti sa-l tii deschis chiar si o luna pe an. Este greu de realizat asa ceva, dar este bine sa stabilim niste repere. In realitate, orice solutie este greu de implementat, pentru ca proprietatile au fost vandute pe bucati. Unele active au si 40 de ani, sunt deteriorate iremediabil, nu mai pot fi renovate si in acelasi timp aduse la niste standarde decente corespunzatoare anului 2010 (e vorba de structura de rezistenta, marimea camerelor, climatizare etc.). In ultimii ani, la proprietatile vechi, renovarile nu prea au depasit stadiul unei cosmetizari.
 
    Probleme legislative
    O alta problema esentiala este legislatia. Daca ne uitam la toate destinatiile turistice de succes din ultimii 20 de ani, vedem ca ele s-au dezvoltat cu stimulente substantiale din partea statului: lipsa impozitarii profitului pe perioade lungi, avantaje fiscale locale si multe altele, ceea ce la noi nu s-a intamplat niciodata. E un paradox faptul ca guvernele noastre n-au inteles acest lucru simplu: dand stimulente, incaseaza mai multi bani la buget.
    Tot din zona legislatiei avem codul muncii, care nu permite angajarea part-time, sau sezoniera, cum se numeau odata si care, peste tot in lume, este practicata fara dificultati. La noi, oamenii trebuie angajati 6 luni, cu ajutor de somaj si o multitudine de alte conditii. Neputandu-se sustine acest sistem, se ajunge la alte probleme – munca la negru, gri etc. La o privire lucida, cei mai multi hotelieri ar fi in faliment daca ar respecta toate cerintele legislatiei. 
    Avand in vedere ca proprietatile sunt cum sunt, s-a incercat extinderea sezonului de turism pe diverse cai (sali de conferinte, SPA, evenimente de diverse tipuri), dar rezultatele n-au fost spectaculoase. Fiscalitatea a ramas foarte mare, iar eu am considerat totdeauna ca aceasta zona a litoralului ar trebui vazuta ca o zona defavorizata, cum a fost si Valea Jiului. La noi, din contra, proprietarii platesc impozite pe tot anul, desi exploatarea este doar de cateva luni pe an. Fiscalitatea trebuie adaptata la realitatile zonei. Nu avem niciun argument ca sa convingem investitorii sa vina aici, chiar si pe cei care vor sa investeasca in Romania. De ce ar investi intr-o statiune care functioneaza 2-4 luni pe an si nu intr-un oras, unde proprietatea va functiona tot anul, daca investitiile si taxele sunt aceleasi?
 
    Lipsa entertainmentului
    Avem foarte putine proprietati noi, majoritatea ramanand cele din perioada comunista. S-au facut cu siguranta si greseli de urbanism, pentru ca, desi capacitatea de cazare era deja foarte mare, s-au dat autorizatii de constructie printre hoteluri noi, distrugandu-se spatiile verzi pentru niste hoteluri si mai inghesuite. Nu s-a inteles un alt aspect al turismului actual: lumea cauta entertainment, care necesita spatiu de desfasurare. Se reluase intr-o perioada ideea de a se opri muzica in aer liber dupa anumite ore, ceea ce contrazice intr-un fel motivul pentru care oamenii vin pe litoral si modul in care hotelierii pot sa-si puna in valoarea proprietatile. Bineinteles, entertainmentul nu trebuie facut haotic ca acum, dar ideea e ca lipsa lui este un alt dezavantaj al litoralului romanesc. Administratiile locale nu se implica serios in acest domeniu, pe perioada verii, cele cateva festivaluri si aqua park-uri neinsemnand mare lucru in acest peisaj. Teatrele de vara sunt in paragina, delfinariul din Constanta nu este nici el intr-o situatie cu mult mai buna si, atata timp cat administratiile centrale si locale nu se implica, orice alte incercari de revigorare a litoralului vor fi in zadar.
Mai trebuie creata o sinergie intre primarii, realitatea fiind ca acestea nu se pun niciodata de acord asupra unui proiect. Se pot pune bugetele locale la comun pentru a dezvolta zona respectiva, dar pentru aceasta trebuie sa se inteleaga faptul ca este necesara dezvoltarea activitatilor conexe, nu doar construirea de hoteluri. Si, de asemenea, nu proiecte punctuale, cu cativa palmieri, pentru avantaje de imagine pe termen scurt.
    Tot pe litoral, este nevoie de locuri unde vasele de croaziera sa poata opri, alimenta, vizita. Dar, dupa cum se stie, vasele de croaziera ocolesc tarmul romanesc, care nu are o oferta in acest sens.
Fara a fi nostalgici, daca ne intoarcem la ce s-a facut acum 30 - 40 de ani la Neptun-Olimp, vom vedea ca au existat cateva lucruri foarte bine gandite. Entertainmentul era la un nivel cel putin cat acum - exista surf, bowling, minigolf. Statiunile au fost dotate la nivelul acelor ani si e paradoxal ca noi nu mai reusim nici macar sa atingem standardele de atunci. Mai mult, clientii erau dusi din hotelurile de pe litoral o zi, doua, chiar si cate o saptamana in Delta, cel mai bun asset pe care il are Romania ca destinatie turistica. Aici chiar nu ne mai putem plange de infrastructura: avem Dunarea, care este cea mai buna autostrada a noastra. 
    O greseala strategica a fost ca ne-am tot uitat spre vest, asteptand ca turistii sa vina de acolo. Am tot visat nemti si americani, dar realitatea este ca nu mai suntem de mult competitivi pentru aceste piete. Pentru nivelul activelor noastre, piata cea mai penetrabila era cea din Est: Ucraina, Moldova, Rusia etc. Lipsa clientilor, de oriunde ar fi venit ei, a creat acest cerc vicios: hotelierii pun preturi mari, sa-si acopere cheltuielile, preturile mari reduc numarul de turisti si asa mai departe. Toate celelalte probleme, legate de calitatea serviciilor, sunt de asemenea consecinte. In definitiv, facand o comparatie a serviciilor, sunt de parere ca ele nu sunt excelente, dar nici excesiv de proaste. Preturile sunt mari in conditiile in care turistii nu au ce face la noi.
 
    Lucruri care nu ne ajuta
    Turismul de weekend nu reprezinta nici pe departe o solutie. Cu cateva weekenduri pe an, care sa insumeze 10-12 zile cu grad de ocupare 100%, proprietatea nu se poate sustine. De asemenea, nu se poate importa modelul grecesc, cu mici hoteluri si pensiuni, investitii ale micilor intreprinzatori, pentru ca avem o structura diferita. In Grecia, multe zone turistice au avut la baza cate un sat pescaresc, care s-a dezvoltat ulterior, mai mult sau mai putin organic. La noi, s-a inceput prin sistematizare, ceea ce a insemnat o infrastructura buna la vremea aceea. Normal, aceasta s-a degradat in timp, fizic si moral, iar dupa 1990 au aparut tot felul de constructii care au complicat si mai mult situatia, astfel ca acum practic nu se mai poate respira in aceste locatii. Pensiunile exista si vor exista, sunt necesare, complementare, dar nu ele vor fi motorul dezvoltarii, cele care sa faca din litoral o destinatie.
    Mamaia se vrea o statiune care sa functioneze si in sezonul rece, ceea ce nu mi se pare realist. Mamaia nu e Monaco, cel putin pentru moment, astfel incat exista riscul sa se strice si ce exista inca bun. E posibil ca in curand sa nu isi mai gaseasca identitatea nici in rezidential, nici ca statiune. 
    Se incearca ceva in zona SPA-ului, dar oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca turismul este una dintre cele mai competitive industrii. Turistul, indiferent ca este roman sau strain, are optiunea de a merge in Turcia, Grecia etc. sau Romania. Competitia, fie chiar la nivel european, lasa Romania fara replica. Ma intorc iarasi la secolul trecut si amintesc de bazele de tratament, care permiteau inceperea sezonului in aprilie si inchiderea in noiembrie. Erau baze de tratament cunoscute la nivel european, in care se facea turism pe niste baze sanatoase. Bineinteles, nici acestea nu mai sunt valorificate.
 
    Sfarsitul agoniei?
    Straduindu-ne sa combatem cateva mici efecte, revitalizarea litoralului va ramane un chin in fiecare vara. Adevarul este ca acest chin nu va mai dura foarte mult, pentru ca unele cladiri vor ajunge deja la varsta de 50 de ani, ceea ce inseamna ca vor deveni inutilizabile din punctul de vedere al sigurantei, nu mai vorbim de uzarea morala. Este bine ca s-au privatizat, chiar daca s-a facut in conditii indoielnice, dar se vede ca nu a fost suficient. In ritmul acesta, in 10 ani nu vom mai avea ce face cu cladirile, ca sa nu mai vorbim de lucrarile adevarate de infrastructura: diguri, amenajarea plajelor etc. La Olimp, o parte din plaja deja nu mai exista. In schimb, avem mult beton si constructii haotice. Se poate spune deja ca statiunile de pe litoral nu mai corespund noii legislatii. 
    Solutiile sunt de bun simt si se stiu de 20 de ani. Dar, atat timp cat nu va exista vointa politica la nivel guvernamental, nu se va realiza nimic. Este necesara o strategie care sa fie implementata pe o perioada mai mare de un mandat electoral. Exista voci impotriva existentei unui minister al turismului - rolul lui era chiar acesta: sa puna la aceeasi masa statul cu sectorul privat, sa scoata o lege a turismului bine facuta, necesara in aceasta perioada. Toate tarile care au reusit sa-si puna la punct o industrie de profil au avut la un moment dat un minister care sa ia initiativa. Apoi, dupa ce isi indeplinea rolul, ministerul se putea transforma fara probleme in agentie.
    In conditiile actuale, oamenii de afaceri care isi fac corect calculele nu au de ce sa investeasca pe litoralul romanesc. Din cauza crizei, investitorii sunt incurajati sa mearga practic in orice zona a Pamantului - de ce ar veni aici? Turcia a devenit un competitor care nu mai poate fi prins din urma, tocmai datorita faptului ca are resorturi foarte mari, de 50-60 de hectare, care ofera o multitudine de servicii pentru clienti. Noi nici macar nu dispunem de aceste suprafete. Ei au creat un model de business sustenabil, dovada ca au atras o cota atat de mare de piata, si asta doar in ultimii 20 de ani, in conditiile in care inainte de aceasta perioada aproape ca Turcia nu exista pe acest tip de turism. Iar clientul roman are un mare avantaj al liberei circulatii: poate alege unde sa-si cheltuie banii, unde are conditii mai bune, pe bani mai putini. Lucru pe care inca prea putini hotelieri romani il inteleg.
 
 
Trend Hospitality
Soseaua Bucuresti - Ploiesti, nr. 42-44
Tel: 021/ 203.50.50
Fax: 021/ 203.50.51
 
 
Autor: Tinu Sebesanu, CEO Trend Hospitality
        Print Recomanda unui prieten Trimite comentariul tau        
 

REVISTA HoRes, supliment informativ al catalogului HoRes
Revista HoRes nr. 32
Arhiva revista Nr. curent
NOU INTRATI IN HoRes
Proiect pensiune P+1E, cu 7 camere
Lista nou intrati Detalii



 
Inscriere
BACK TO HOME | PREZENTARE CATALOG | PREZENTARE CD | OFERTANTI PRODUSE SI SERVICII | EDITORIAL | CONTACT
Licitatii on-line GRATUIT | Ghid licitatii On-line | Cerere de oferta | Linkuri rapide | Recomanda unui prieten | Referinte
Promotii | Noutati | Stiri | Locatii | Revista HoRes | Nou intrati in HoRes | Guest book | Presa


Hores Catalog pentru managerii din unitatile de cazare, alimentatie publica si agrement. Baza de date cu furnizori si produse - Editia 14