PROMOTII
OFERTA HOTEL & SPA 35 MP
Lista promotii Detalii
NOUTATI
KUMA Romania, 20 de ani cu reputatie pe piata proiectelor pentru baie si bucatarie
Lista noutati Detalii
STIRI
inSIGN by Noblesse Group International a fost desemnat „Best Interior Design Studio in Romania” 22 iulie, Bucuresti
Lista stiri Detalii
LOCATII
Hotel Wels
Lista locatii Detalii
Licitatii on-line GRATUIT Cerere de oferta Recomanda unui prieten
Ghid licitatii on-line Linkuri rapide
Referinte Presa
Cautare avansata dupa :
sau Toate firmele

       Opinia specialistului

Petrisor Tanase despre bucataria traditionala romaneasca

 
Locatiile care au mizat pe bucataria traditionala romaneasca au patruns cu succes pe piata. Pentru a afla mai multe despre specificul acestei bucatarii, in continuare in trend, am avut placerea de a discuta cu Maestrul Petrisor Tanase.

Rev. HoRes: Care sunt caracteristicile bucatariei traditionale romanesti?
P.T.: Caracteristica bucatariei romanesti este robustetea sa, dar si amestecul de gusturi. Bucataria romaneasca este caracterizata si prin prezenta celor peste 90 de minoritati nationale, care au adus o importanta contributie la actuala compozitie gastronomica.
 
Rev. HoRes: Ce ingrediente sunt folosite cu precadere?
P.T.: Ingredientele folosite in bucataria romaneasca sunt cu precadere cele ce se gasesc pe acest pamant roditor, incepand de la banala sare, care era carata de carele romane si care pentru statul dac era marfa ce se vindea cel mai bine. Apoi avem frunzele aromate ale plantelor cimbrisor, marar, leustean, maghiran, rozmarin, usturoi, busuioc, dar si cele din import care au intrat destul de usor pe teritoriul nostru atat datorita drumului matasii ce se afla in zona noastra, cat si deschiderii la mare si dezvoltarii comertului prin aparitia porturilor maritime si fluviale.
 
Rev. HoRes: Ce ne puteti spune despre modul de servire a acestor preparate? Cum trebuie sa fie acesta?
P.T.: Eu consider ca pastrarea traditiilor conduce la identitatea ca tara, ca popor. Eu tin la pastrarea traditiilor, insa accept si o modernizare a gastronomiei romanesti, dar in limitele normalului. S-a incercat de catre diversi bucatari sa se schimbe traditionala sarma - modul de prezentare a fost reusit, insa in momentul in care au introdus si alte ingrediente in reteta deja preparatul s-a schimbat si nu mai poate fi numit sarmaluta.
Pentru a se pastra caracterul rustic si original al preparatelor ar trebui servite in vase traditionale, evident.

Rev. HoRes: Care sunt influentele ce se resimt in bucataria romaneasca traditionala?
P.T.: Zona Moldovei a fost infuentata de bucataria ucraineana si rusa, cea vestica de bucataria austriaca, germana, maghiara si sarba, zona de sud a fost influentata de bucataria balcanica, iar in zona dobrogeana influentele semnificative sunt cele turcesti, italiene si grecesti, inclusa fiind aici si cea macedoneana.
 
Rev. HoRes: O intrebare clasica deja: putem afirma ca avem cu adevarat o bucatarie traditionala romaneasca? Unii zic ca da, altii ca nu, dumneavoastra ce spuneti?
P.T.: Eu consider ca avem intr-adevar o bucatarie traditionala, insa din pacate nu este prezenta in restaurantele noastre la adevarata valoare. Istoria a fost scrisa de cei care ne-au cotropit, iar un cotropitor isi va implementa cultura sa si o va sterge pe cea locala; este o regula generala. Hai sa vedem vechia harta a Daciei: granitele se intindeau dincolo de actuala capitala maghiara, in sud cobora destul de mult, iar in nord-est de asemenea; oare un asa mare teritoriu nu avea o cultura gastronomica reala si a trebuit sa imprumute mancaruri de la alte popoare incat sa-si creioneze o gastronomie nationala…? Aici este destul de mult de povestit si probabil va trebui sa vorbim pagini intregi cu alta ocazie.
 
Rev. HoRes: Cum puteti descrie aceasta bucatarie?
P.T.: Am spus mai devreme ca bucataria romaneasca este una robusta si cu arome nebanuite. Fiecare regiune este caracterizata de amestecul de gusturi si arome datorita plantelor aromate. Regasim chiar diferente de la sat la sat, de la comuna la comuna. Bucataria autentica o gasim in zonele rurale, dar si in restaurante; mergeti in zona Moldovei si o sa vedeti restaurante rustice pline, iar pe cele cu specific international mai goale.
 
Rev. HoRes: Dati-ne va rog exemple de mancaruri specific romanesti, mentionand si zonele in care se gatesc.
P.T.: In sud: tocanitele de pui, zama de gaina acrita cu corcoduse, mancare de gutui, ghiveci de legume, carne de miel la groapa, pui la tigla, carne la frigare; in vest: plescavita, mancaruri cu fructe si smantana, supa gulas si gulas papricas de pui, supa de cirese, ciorba de ardei umplut; in est: chisca, ciorba de vacuta acrita cu castraveti acrii, tochitura moldoveneasca (a nu se confunda cu adaptarile recente si nerealiste), carnati de porc afumati, sarmalute in frunze de hrean, stevie si vita sau tei, placinte; in zona Dobrogei: suberec, ciorba de oaie, friptura de oaie si un fel de tocana de oaie, piperchi etc.

Rev. HoRes: Ne puteti recomanda si o reteta?
P.T.: Da, cea de piperchi.
Ingrediente necesare pentru 4 persoane:
10 ardei grasi;
6 rosii;
400 g branza de oaie;
100 ml ulei.
Ardeii se taie fasii mari si se prajesc in ulei. Se adauga rosiile zdrobite si se lasa sa fiarba 4-5 minute la foc mic, apoi se pune branza sfaramata si se amesteca bine. Mancarea se serveste rece sau calda, insa rece este un deliciu. Mai sunt cate unii care pun si oua la final. Este un mic dejun excelent!
 
Rev. HoRes: Cat de sanatoasa este bucataria traditionala romaneasca?
P.T.: Bucataria romaneasca, ca si celelalte, are in compozitie si mancaruri grele. Mancarurile gatite cu unt sau mancarurile cu grasime le regasim si in bucataria frantuzeasca, maghiara sau chiar italiana. Si bucataria romaneasca are elemente grele pentru ficat si stomac, insa si in bucataria autohtona sunt imbunatatiri.
 
Rev. HoRes: Cum se deosebeste bucataria traditionala romaneasca de restul bucatariilor balcanice, de unde zica-se ca ne vin cele mai multe influente?
P.T.: Bucataria traditionala romaneasca a fost influntata de bucataria balcanica, dar cu precadere de cea bizantina, unde legumele si aromele erau din abundenta. Fiecare popor si-a dezvoltat insa o gastronomie proprie; nu putem spune ca o mancare de legume din Oltenia este asemanatoare cu cea din zona bulgareasca, chiar daca cele doua regiuni sunt despartite de un fluviu. Compozitia aromelor este diferita asa cum va spuneam, si fiecare popor are propria sa cultura gastronomica.
 
Rev. HoRes: Prezentam in acest numar de revista si doua restaurante voievodale, care tintesc sa aduca in vizorul publicului bucataria traditionala veche, din vremurile voievodale. Ce ne puteti spune despre aceasta bucatarie? Care era specificul ei si in ce masura s-a pastrat ea pana in prezent?
P.T.: Ma bucura faptul ca apar restaurante cu un astfel de specific! Atentie insa ca trebuie sa se informeze foarte bine asupra preparatelor si vinurilor pe care le vor servi. Ar trebui sa aiba contact cu macar trei istorici pentru a putea concepe un real meniu voievodal.
Bucataria voievodala a avut la baza conceptul bizantin, si servirea pe masura. Multitudinea preparatelor servite la o singura masa este caracteristica de baza a acestei bucatarii.
 
Petrisor Tanase - Secretar general ANBCT-Romania
tel: +04 0723.521.522
e-mail:
petrisor.tanase@yahoo.com, petrisor.tanase@anbct-romania.ro
web:
www.anbct-romania.ro, https://www.facebook.com/anbct.romania
 
Autor: Revista HoRes
        Print Recomanda unui prieten Trimite comentariul tau        
 

REVISTA HoRes, supliment informativ al catalogului HoRes
Revista HoRes nr. 32
Arhiva revista Nr. curent
NOU INTRATI IN HoRes
Hotel e-shop - magazin online de textile hoteliere
Lista nou intrati Detalii



 
Inscriere
BACK TO HOME | PREZENTARE CATALOG | PREZENTARE CD | OFERTANTI PRODUSE SI SERVICII | EDITORIAL | CONTACT
Licitatii on-line GRATUIT | Ghid licitatii On-line | Cerere de oferta | Linkuri rapide | Recomanda unui prieten | Referinte
Promotii | Noutati | Stiri | Locatii | Revista HoRes | Nou intrati in HoRes | Guest book | Presa


Hores Catalog pentru managerii din unitatile de cazare, alimentatie publica si agrement. Baza de date cu furnizori si produse - Editia 14