|
Tendintele de consum ale vinului in locatiile de restauratie si de divertisment
Vinurile reprezinta pentru orice restaurant o bautura care categoric nu poate lipsi din meniu si care poate fi servita alaturi de aproape orice fel de mancare, incepand de la antreuri si pana la desert. Acesta a fost considerat dintotdeauna licoarea zeilor, dar de care ne bucuram toti, tara noastra avand o straveche traditie a vinului, detinand si acum destule podgorii renumite din care ies vinuri de calitate, unele dintre ele premiate si pe afara. Pentru ca vinurile se concureaza foarte tare in toata lumea, in vanzari si pe la concursuri, au specialistii lor si chiar o presa de specialitate...
Piata de vinuri internationala este una dinamica si care invarte bani frumosi dintotdeauna, Franta ocupand aici un loc aparte, asta nescutind-o totusi de probleme, cum ar fi supraproductia de vinuri. Incepand cu acest an, odata cu integrarea tarii in UE, multe vinuri de afara, chiar din zone indepartate ale lumii, au intrat pe piata noastra, vinuri cunoscute, vinuri frantuzesti, italienesti, dar si necunoscute, multe de pe podgorii ale emisferei sudice a globului. Tehnologiile moderne implementate de producatorii din tara au avut un bun impact asupra productiilor si a calitatii, fapt ce a ridicat stacheta si concurenta pe piata in ultimii ani.
Servirea vinului alaturi de bucate este considerata o arta, vinul creand si cateva meserii interesante, una dintre acestea fiind cea de somelier, cel care este initiat in tainele atator soiuri de vinuri si ale servirii acestora la masa si de ale carui talente ar trebui sa se bucure mai toate restaurante, cele cu pretentii si clienti care stau la coada sa poata prinde o masa, dar si cele care vor sa-si castige cota lor de clientela. In functie si de tipul locatiei, si de meniu, anumite vinuri vor fi mai potrivite spre a fi vandute, fata de altele...
Vinul impune si multe exigente, in functie de felul sau, alb, rosu, sec, demisec, dulce si licoros, spumant, proaspat sau vechi si nobil etc., fiecare vin fiind servit in paharul sau de forma si marime studiata, cu deschiderea gurii adecvata, la temperatura potrivita, toate exigente menite sa puna in valoare atributele sale naturale si cele obtinute cu pricepere si cu rabdare in timp.
 Vinul imbuteliat la sticla a facut cariera de cand s-a inventat sticla, imbutelierea si pastrarea vinului urmarind sa excluda posibilitatea oxidarii acestuia, insa in prezent din ce in ce mai mult este preferat si vinul in ambalaj „bag-in-box”, ambalaj care conserva foarte bine vinul si il face pretabil pentru tipul de servire la carafa si la pahar (vinul casei).
Producatorii si comerciantii de vinuri au o relatie speciala cu locatiile din industria hoteliera, de restauratie si de divertisment, multe vinuri care s-au vandut foarte bine pe piata de retail, plecand de la a se impune mai intai pe piata HoReCa, fiind una mult mai exigenta si specializata.
Consumul de vin este in crestere in restaurantele de la noi, cel putin asa apreciaza specialistii acestui canal de vanzare, consumatorul fiind din ce in ce mai educat, cu gusturi mai sofisticate decat inainte, calatorind mai mult si in afara tarii si intrand astfel in contact cu diferite obiceiuri de consum. Dar sa vedem spre ce tipuri de vin se indreapta consumul in crestere si la noi.
Murfatlar este unul dintre numele cele mai cunoscute publicului roman si nu numai, vinul provenind de pe podgoriile din zona Dobrogei, de pe pamanturile care odinioara apartineau unui turc bogat, pe nume Murfat.
In prezent, pe podgoriile de circa 3000 de hectare de la Murfatlar se produce o gama foarte variata de vinuri, apreciate cu „nenumarate medalii la concursurile internationale”, dupa cum afirma doamna Laura Musat, PR Manager Murfatlar. Tot ea ne spune ca „tendinta europeana este de crestere a consumului de vin rosu si sec, ceea ce ne determina sa estimam o crestere si pe piata interna a acestuia. Spre deosebire de ceea ce se intampla la nivel mondial, unde se consuma cu precadere vinurile rosii, preferintele consumatorilor romani se indreapta inca, in proportie de 70 %, spre vinurile albe. In ceea ce priveste tipul de vin, procentele se impart astfel: 46% vin sec si demisec, 52% vin dulce si demidulce si 2% vin licoros. Tendinta este de crestere a vinului demisec pe segmentul mediu si a celui sec pe segmentul super premium. Aspectul cel mai important este ca educarea publicului se face in locatiile HoReCa, iar tendintele de azi din acest canal sunt tendintele de maine din reteaua de retail! Am fost primii care am lansat un brand dedicat canalului HoReCa si singurii care am lansat branduri pe aceasta piata si apoi le-am extins vanzarea in retail.”.
Un alt producator cu un portofoliu bogat de vinuri, Vincon Vrancea, observa ca, pe acest canal de vanzare al restauratiei, consumul de vin creste constant, domnul Dan Ghejan, Director de Vanzari si Marketing la Vincon, apreciind ca in 2007 vanzarile firmei vor creste cu 30% pe aceasta piata. „Daca volumul de vin baut la noi a fost mai mare pentru vinurile dulci si semidulci, cresterea importanta o inregistreaza vinurile seci si demiseci si vinul rosu, asemenea tarilor occidentale”, intareste aprecierea competitorilor si domnul Ghejan.
Domnul Laurentiu Anghel, Marketing & Export Manager la Cotnari S.A., marca cu traditie la noi, remarca faptul ca „romanul este prin traditie un consumator de vinuri demi (sec/dulce), insa, conform datelor companiei noastre, s-au inregistrat cresteri importante la vinurile seci, fara a scadea insa celelalte. Cauza cresterii vanzarilor, in general, cred ca ar fi data de cresterea puterii de cumparare. Drept urmare, consumatorul a inceput sa iasa mai des la restaurant si sa asezoneze gastronomia cu un vin bun, nu cu sucuri sau bere. Cred ca acest segment de public este in crestere.”.
Pentru Murfatlar, vanzarile cantitative directe catre canalul HoReCa se situeaza in jur de 25%, cele valorice fiind de circa 35%; „Conform studiilor insa, ponderea vinurilor Murfatlar vandute pe acest canal este mult mai mare, diferenta venind din vanzarea catre HoReCa prin revanzatori. Cifrele si ponderea au crescut de la un an la altul, acesta fiind unul dintre cele mai active canale de vanzare”, ne mai spune doamna Musat. Tot ea afirma ca „relatia cu clientii este primordiala, iar comunicarea dintre managerii de achizitii din locatii si agentii nostri de vanzari este cruciala. De asemenea, Murfatlar deruleaza continuu programe de pregatire a reprezentantilor de vanzari pentru a veni in ajutorul clientilor cu informatii specializate.”. Domnul Anghel de la Cotnari S.A. precizeaza ca au promotii lunar in locatiile HoReCa, subliniind faptul ca „in retail se fac volumele, iar in HoReCa imaginea.”.
Exista insa abordari diferite ale strategiei de marketing.
Firma Cramele Halewood este o subsidiara a unei companii britanice mari in domeniul productiei si comercializarii de vinuri: Halewood International LTD, care a inceput sa importe vinuri din Romania inca din 1987, iar astazi are trei subsidiare in tara noastra. Doamna Delora Panga, Marketing Manager al firmei considera ca „vinul este un produs special si extrem de legat de gustul personal; promotiile noastre sunt concentrate in mod direct pe consumator si le gandim luand in calcul interactiunea directa cu acesta, dialogul dintre el si brand, personalizarea ofertei si a comunicarii. Facand insa o paralela intre retail si canalul HoReCa, daca in cadrul primului vorbim de o pozitionare la raft a produsului, mercantizare etc., in cel de-al doilea caz, personalul din restaurante si baruri reprezinta o veriga foarte importanta in recomandarea catre consumatorul final. Este foarte restrans segmentul consumatorilor care stiu exact ce doresc si cum se asezoneaza vinul cu meniul ales, adresandu-se adesea chelnerului pentru recomandare.”.
Referindu-se la preferintele si tendintele de consum de la noi, doamna Panga remarca faptul ca „diversificarea ofertei, posibilitatile tot mai complexe de informare, faptul ca romanii circula masiv dincolo de granite si chiar muncesc, traind perioade lungi de timp in afara tarii, determina modificari ale obiceiurilor de consum. Daca consumul general de vin incepe sa creasca, in mod special observam ca publicul incepe sa renunte la vinurile albe si dulci, in favoarea celor rosii demiseci si seci.”. In ceea ce priveste categoria de vin preferata, doamna Panga apreciaza ca „se poate vorbi, in cadrul consumatorului din HoReCa de o segmentare distincta, segmentare ce tine cont si de partea de imagine a locatiei respective (decor, servicii oferite s.a.). O parte dintre clienti se vor orienta catre vinuri de exceptie (importuri si vinuri de editie limitata din productia interna), vinuri de calitate cu un raport pret/calitate corect) si o alta parte catre vinuri accesibile ca pret. In continuare, pentru piata romaneasca, pretul sticlei de vin va constitui un factor determinant in alegerea vinurilor. Insa consumul incepe sa se indrepte catre vinuri de calitate medie si de top, in dauna celui de masa, aceasta trecere fiind destul de lenta.”.
Laura Musat de la Murfatlar semnaleaza la randul sau faptul ca piata a evoluat, standardele consumatorilor crescand si determinand si cresterea cererii vinurilor premium.
Acest lucru aduce in prim plan un alt aspect interesant: concurenta de pe piata si invazia de vinuri din import.
„Modificarile survenite in plan concurential ne motiveaza sa mentinem acelasi nivel de calitate al produselor; Murfatlar detine branduri solide, care urmeaza tendinta de crestere de pana acum. Concurenta va creste si pe viitor, iar piata se va fragmenta din ce in ce mai mult, dar acesta este un lucru bun, care va duce la cresterea consumului si educarea consumatorului. Vinurile din import, desi vor avea cresteri importante fata de anii trecuti, nu vor reprezenta un procent important din piata pana la sfarsitul acestui an. Cel mai mult vor avea de suferit cei care nu si-au dezvoltat branduri si, ca atare, produsele lor nu vor avea un consumator loial”, considera doamna Musat. Si domnul Ghejan de la Vincon Vrancea apreciaza ca importul de vinuri a avut pana acum un impact relativ scazut asupra pietei locatiilor HoReCa.
Dintre importatorii de vinuri, Cramele Halewood aduc in Romania vinuri spaniole, italiene si chiliene din categoria premium si super-premium, bine apreciate de catre cunoscatori. Doamna Panga ne spune ca, „avand in vedere istoricul nostru la capitolul vinuri de import (suntem importatorii unor case de vinuri celebre in lume, din Spania, Italia, Franta, Argentina si Chile), vom promova si implementa pe segmentul HoReCa strategiile de brand respective, dar ne vom adapta la specificul pietei romanesti si la obiceiurile de consum autohtone. Patrunderea vinurilor straine de calitate vor oferi consumatorilor optiuni mai multe de alegere privind gamele sortimentale.”.
Vinurile spumante
In afara vinurilor asa-zis linistite, mai toate ocaziile de petrecere si sarbatoare sunt in toata lumea stropite cu vinuri spumante. Desi nu este baut in cantitati la fel de mari ca celelalte vinuri, fiind o bautura considerata mai deosebita si sofisticata, acesta are piata sa specifica. Cele mai rare si fine vinuri spumante din lume sunt si cele mai scumpe.
Vinul spumant este obtinut prin metoda traditionala „Champenoise”, metoda care isi are originea in provincia franceza Champagne. Prin aceasta metoda, soiurile de vin bine alese refermenteaza datorita unor drojdii speciale, in sticlele proprii, timp de 1 pana la 3 ani! Pe tot parcursul acestei lungi perioade e obligatoriu ca temperatura (12 grade Celsius) si umiditatea sa fie constante. Acest proces lent si natural imbogateste vinul cu bioxid de carbon disipat molecular si ii ofera calitatea deosebita a spumantelor obtinute prin aceasta metoda (toate aceste conditii sunt intalnite in hrubele adanci si intinse, precum cele de sub Dealul Magura Simleului, aflate la 60 m sub stanca si avand galerii de 3,5 km lungime). Vinurile spumoase implica o tehnologie mult mai rapida si mai simpla, fiind si substantial mai ieftine. Acestea sunt obtinute prin impregnare cu bioxid de carbon si, in general, sunt indulcite cu arome sintetice sau identic naturale, care le imprima o aroma puternica, timpul de obtinere a produsului fiind foarte scurt.
Pe langa vinurile spumante obtinute dupa „metoda Champenoase”, mai exista pe piata romaneasca o sumedenie de vinuri spumante obtinute dupa metoda „Charmat”, si anume, prin fermentare fortata in rezervoare. Acestea, la fel ca si vinul spumos, au un timp de obtinere foarte scurt, astfel ca produsul ajunge la vanzare cam in trei luni, insa calitatea obtinuta este mult inferioara spumantului obtinut dupa „metoda Champenoase”.
Cramele Halewood sunt unul dintre producatorii de vin spumant de la noi, obtinut la Azuga, in cramele unde se organizeaza degustari si care sunt deschise publicului spre vizitare.
Printre producatorii de vinuri spumoase se numara si societatea Spumante Silvania, din a carei oferta fac parte vinurile spumante, inclusiv cel aromatizat (obtinute prin metoda „Champenoise”) si vinul de regiune superior. Firma ofera si vinuri ambalate la PET-uri de doi litri, „care sunt insa vinuri superioare”, dupa cum apreciaza domnul Bob Virgil Marius, Directorul General al firmei. Tot el spune ca „materia prima pentru sampanizarea vinului spumant trebuie sa aiba obligatoriu o calitate deosebita. Cel mai bine vandut produs al firmei noastre in locatiile HoReCa a fost vinul spumant. Vanzarile au inceput sa creasca simtitor de cand aceasta piata a inceput sa-si reconfigureze criteriile de selectie. Evolutia vanzarilor in ultimii ani a fost fluctuanta, clientii fiind bulversati de aparitia produselor surogat la preturi foarte mici. Managerii de achizitii din locatiile de alimentatie publica vor fi obligati de concurenta acerba sa respecte consumatorul, oferindu-i produse de cea mai buna calitate. Din pacate, inca multi nu fac distinctie macar intre vinul spumant si vinul spumos, intre aromele naturale si cele sintetice sau identic naturale. In prezent, se manifesta totusi un curent favorabil produselor eco si celor naturale. Astfel, in categoria «produselor cu E-uri» vor fi incluse cat de curand si cele care inglobeaza «parfum» de zmeura, in loc de sirop de zmeura.”.
Intr-un fel, piata HoReCa este locul unde se dau vinurilor note, fapt ce stabileste o relatie atenta si bine intretinuta intre producatori si locatiile acestei piete.
Pentru realizarea articolului au oferit informatii firmele: Murfatlar, Vincon Vrancea, Cotnari, Cramele Halewood si Spumante Silvania.
|
