 Dreptul de creanta se naste in raportul juridic obligational si il indreptateste pe creditor sa pretinda de la debitor indeplinirea obligatiei de a da, de a face sau de a nu face ceva. Etimologic vorbind, notiunea de „creanta” vine din latinescul „credere” si se explica prin increderea acordata de creditor debitorului care acum ii datoreaza o anumita prestatie. Creantele se pot naste dintr-o promisiune de vânzare, dintr-un contract de locatiune, pot lua forma unei pensii de intretinere si le corespunde in general datoria de a plati o suma de bani. Aceste exemple nu sunt enumerate exhaustiv, putând exista si alte cazuri prevazute de lege. Dreptul de creanta nu confera titularului un drept de urmarire sau de preferinta, ci un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.
Se impune in continuare sa facem analiza titlurilor de creanta. Un titlu de creanta este inscrisul doveditor al datoriei debitorului, necesar pentru a se realiza constrângerea debitorului de a-si executa prestatia la care s-a obligat. Este important de stiut ca raportul juridic exista chiar din momentul acordului de vointe al partilor si poate fi disociat de inscrisul care il constata. Acest inscris este insa necesar pentru a dovedi existenta raportului, asa cum decurge si din prevederile art. 1191-1195 din Codul Civil.
Creanta nu este executorie prin ea insasi pentru ca debitorul este considerat a fi “de incredere”. Pentru a trece la valorificarea acestui drept, un creditor are doua variante:
1. Procedura de drept comun
Aceasta este reglementata de Codul de procedura si are ca scop obtinerea unui titlu executoriu in baza caruia creditorul sa procedeze la executarea silita a creantei solicitate. Judecatorul va proceda la analiza cazului si va aprecia daca pretentiile sunt intemeiate sau nu. In functie de cuantumul debitului datorat de debitor, Codul de procedura civila stabileste instantele competente pentru a judeca litigiul:
- Judecatoria (procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare mai mica de 100.000 RON; cererile in materie civila al caror obiect are o valoare mai mica de 500.000 RON)
- Tribunalul (litigii al caror obiect are o valoare de peste 100.000 RON in comercial sau peste 500.000 RON in civil).
Aceasta procedura prezinta dezavantajul ca procesul dureaza mult, iar cheltuielile sunt mai mari (cererea introductiva se timbreaza in functie de cuantumul creantei). Se poate „trage de timp”, astfel ca ajungi sa nu iti mai recuperezi niciodata creanta. Intr-o prima faza, se impune obligativitatea parcurgerii unei proceduri de conciliere prealabila obligatorie. Abia apoi putem introduce o cerere de chemare in judecata, iar in cursul procesului se poate administra un probatoriu complex care sa taraganeze solutionarea cauzei. Bineinteles, hotarârea poate fi atacata ulterior prin apel, recurs – asa ca e bine sa aveti in vedere toate aceste aspecte de la inceput.
2. Procedura somatiei de plata
Somatia de plata este o procedura speciala ce are ca scop realizarea de bunavoie sau prin executare silita a unor creante. Caracteristica de baza a acestei proceduri este celeritatea (rapiditatea punerii in practica – n.r.) – asa ca procedurile sunt simplificate: termene mai scurte, limitarea probatoriului, a cheltuielilor si a cailor de atac. Nu este o „somatie” ad-literam, pentru ca prin intermediul ei se obtine chiar emiterea titlului executoriu.
Procedura somatiei de plata este reglementata de Ordonanta nr. 5/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 295/2002, iar ulterior modificata prin Ordonanta de urgenta nr. 142/2002, Ordonanta de urgenta nr. 58/2003 si Legea nr. 195/2004.
Conditii de admisibilitate
- existenta unei obligatii patrimoniale civile sau comerciale
- creditorul trebuie sa aiba o creanta careia sa ii corespunda datoria de a plati o suma de bani
- creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila
Creanta este certa atunci când existenta ei este neindoielnica (rezulta din inscrisul constatator), este lichida când cuantumul ei este precis determinat sau cel putin determinabil si este exigibila când este ajunsa la scadenta si i se poate cere executarea.
Mijloacele de proba acceptate pentru dovedirea creantei sunt inscrisurile. In aceasta procedura simplificata se administreaza doar inscrisuri.
Hotarârile pronuntate in cadrul acestei proceduri nu au autoritatea lucrului judecat asupra fondului litigiului. Astfel, daca aceasta cale nu se finalizeaza cu un rezultat favorabil si nu se emite ordonanta continând somatia de plata, creditorul are dreptul sa porneasca procedura de drept comun pentru recuperarea debitului. Cererile privind somatia de plata se depun la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. Daca, dimpotriva, debitorul este cel nemultumit de solutionarea cauzei, el poate formula o cale de atac specifica procedurii somatiei de plata, numita cerere in anulare, care are efect suspensiv de executare silita.
Procedura speciala a somatiei de plata a fost introdusa de legiuitor mai ales pentru litigiile comerciale, pentru a oferi creditorilor o cale rapida si mai putin costisitoare de a-si recupera creantele asupra carora nu exista indoieli. Din pacate, unele instante tind sa ignore faptul ca principiul celeritatii a stat la baza acestei reglementari si procesele dureaza destul de mult.
Telefon: 0745.007.311
|
