|
|
Vinuri |
|
Vinuri si stiluri |
|
Vinul poate fi clasificat dupa mai multe criterii, insa la moda este clasificarea dupa stil. Sunt aproape la fel de multe stiluri ca si vinuri, dar iata 10 stiluri la moda: alb proaspat, alb plin, alb dulce, alb mutat, rosu fructos, rosu complex, rosu fin, rosu puternic, pur si obscur.
Vinul alb este cel ce de multe ori este considerat cel seducator, usor de inteles sau chiar sexi. El este cel ce determina de multe ori generatia tanara sa faca trecerea de la bauturile acrisoare (sours) sau premixuri catre vinul linistit.
Vinurile albe proapete si cele albe pline au un singur punct comun: sunt seci. De obicei producatorii prefera soiurile ce se preteaza la obtinerea de astfel de vinuri. Exemple de soiuri ce dau rezultate excelente pentru vinurile proaspete sunt: Muscat, Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Chardonnay. Pentru vinurile albe pline producatorii prefera maturarea vinurilor in butoaie de stejar pentru ca apoi acestea sa evolueze in sticla. Soiurile sunt mai speciale, acestea fiind intalnite doar in cateva regiuni bine definite: Meursault din Bourgogne, Calistoga din California, Gruner Veltliner din Austria, Marsanne din Australia, Semillon din Africa de Sud, Ribolla Gialla sau Garganega din Italia.
Vinurile albe dulci si cele albe mutate sunt cele destinate sa insoteasca branzeturile si deserturile, dar diferenta o face modul in care sunt obtinute. Vinurile dulci cuprind regiunile Sauterne, Montbazillac, Coteaux-du-Layon sau diferite nivele de maturare pe rod cum ar fi beerenauslese sau trockenbeerenauslese si se ramifica pana la ice wine (strugurii sunt culesi inghetati).
Cele mutate sunt cele obtinute prin adaos de alcool neutru, ceea ce conduce la stoparea fermentarii si, implicit, la ramanerea zaharului nefermentat natural in vin. Cateva exemple ar fi: Jerez/xeres manzanilla, Fino Amontillado, Oloroso sau Cream, Marsala, Moscatel, Ratafia sau Pineau des Charentes.
Vinurile rosii fructoase sunt foarte asemanatoare celor albe proaspete, ce imprumuta aromele primare gasite in soiurile de strugure folosite. Nu trebuie sa mai mentionam ca acestea nu necesita maturare sau invechire. Exemple sunt multiple: faimosul Beaujolais Nouveau (gamay), Cabernet Franc din Loire, Dornfelder din Germania, Blaufrankisch din Austria, Dolcetto din Italia, Garnacha din Spania sau Zinfandel din California. In cazul vinurilor complexe, aromele tertiare ce provin din maturarea in butoaie de stejar si invechirea in sticle de-a lungul anilor fac deliciul connosseurilor din intreaga lume. Ribera del Duero din Spania, Biondi Santi di Brunello din Italia, Bucaco din Portugalia, Beringer Private Reserve din California, Weinert Malbec Reserve din Argentina, Grange Shiraz din Australia, Pinot Noir din Bourgogne (Cote de Nuits) sau anii deosebiti din Bordeaux (Chateau Sautard, Chateau Cheval Blanc) sunt exemple ce nu mai au nevoie de nici o prezentare.
Vinurile rosii fine si puternice sunt definite de stilul feminin sau masculin care le reprezinta. Vinul rosu fin este mai degraba caracterizat de taninul ce provine din ciorchini, decat cel ce provine din samburi. De obicei, aceste vinuri sunt rezultatul contactului cu butoaie vechi ce dau caracterul foarte fin si delicat. Pinot Noir din Bourgogne (Cote de Beaune), soi foarte dificil, este un exemplu clasic al acestei categorii. Pinot Noir de Hermanus din Africa de Sud, Tempranillo de la Rioja din Spania, Barbera sau Negroamaro din Italia, Cabernet Franc din Ungaria, Margaux si Moulis din ani de recolta speciali si cateva Saint-Emilion sunt de asemenea repere ce nu trebuiesc ocolite.
 Vinurile rosii puternice sunt cele ce sunt modelate in "barrique" noi de stejar ce le confera robustete si caracter. Medoc din Bordeaux si Syrah din Franta, Tannat din Uruguay, Rioja Modern, Grenache din Portugalia, Nebbiolo si Sangiovese din Italia, Pinotage din Africa de Sud, Shiraz si Cabernet Sauvignon din California sunt cele ce definesc noul trend.
Un concept diferit este de a defini vinurile prin termeni cum ar fi “pur” si “obscur”, termeni ce definesc modul cum este tratata vita de vie sau modul de vinificare. Un vin pur este un vin bio. Bio poate insemna biologic sau biodinamic. Producatorii lasa natura sa-si joace rolul definitoriu (deseori chiar distructiv) in obtinerea de materie prima (struguri) nealterata. Producatorii ce se lasa ghidati de alinierea planetelor pentru a alege momentul optim de recoltare a strugurilor nu mai sunt chiar o noutate. La pol opus sunt vinurile obscure ce sunt “manipulate” prin tehnici de vinificare sau metode de obtinere. Champagne, Madera, Retsina, Vin Jaune du Jura, Recioto di Venezia, Tokay Aszu, Vinsanto di Toscana, Pedro Ximenez de Jerez, Cava, Prosecco, Asti Spumante sau Moscato d`Asti, Sekt si practic toate vinurile spumante sunt de fapt vinuri obscure.
La final nu trebuie sa uitam ca vinurile sunt produse agricole si nu produsele unei stiinte exacte. Nici macar tehnologia avansata a unei crame moderne nu schimba prea mult datele problemei, din moment ce strugurii nu cresc pe tije de otel inoxidabil sau in butoaie de treizeci de ani vechime.
|
|
Autor: Laurentiu Achim
|
|
|
|
