In ultimii ani se observa din ce in ce mai des gasirea de alte „pretexte” pentru a bea Champagne. Ce este mai convivial decat sa-ti inviti prietenii la un pahar de Champagne? Un consumator mai informat este tentat sa faca apel la vinuri mai scumpe, si aici intervine Champagne prin a se impune in preferintele acestora.
In Japonia (al 6-lea importator de Champagne al lumii) peste 80% din oamenii din regiunea Tokyo intervievati cunosteau cuvantul Champagne si ce semnifica acesta. Termenul este distinctiv si desemneaza un vin spumant originar din Franta, regiunea Champagne, prezentand calitati particulare. Trendul servirii de Champagne la pahar este unul din factorii ce contribuie la notorietatea produsului, permitand unor locatii cum ar fi cafenele, baruri, braserii, sa beneficieze de avantajele acestuia: consumatorii noi pot intra in contact fara efectul intimidant uneori de a deschide o sticla de Champagne sau pot beneficia de pretul accesibil al unui pahar de Champagne.
In Anglia (locul 1 la importul de Champagne) cresterea consumului este inca pe o panta ascendenta, sectorul „on trade” beneficiind de deschiderea de noi locatii cum ar fi cluburi private, wine baruri, hoteluri in detrimentul clasicelor puburi. „Style Bars”, locatii unde se pune accentul pe design sunt invadate de „Beautiful People” si se transforma in locatii unde cu predilectie se consuma Champagne.
In Statele Unite (locul 2 la importul de Champagne) notorietatea cuvantului Champagne face ca produsul sa se vanda foarte bine. Daca vinul spumant frantuzesc (Champagne si alte vinuri spumante) are 18% din piata americana, „uzurpatorii” numelui Champagne (chiar daca folosirea cuvantului Champagne este interzis altor producatori de vinuri spumante) au 46% din aceasta piata.
Belgia, o alta piata de consum importanta (locul 4 mondial) este condusa de sezonalitatea produsului, Anul Nou, Pastele, Sfantul Valentin fiind momente in care belgienii opteaza pentru o Champagne. Un fapt important este si acela ca acestia prefera sa mearga in Franta, in regiunea Champagne, pentru a-si cauta singuri Champagne direct la producatorii independenti.
Champagne in Horeca joaca un rol important (Champagne este vinul unde adaosul este cel mai mare), de aceea acesteia ii trebuie creata o imagine subtila, exceptionala, de lux, dar combinata cu tendintele, mai putin sofisticata, mai accesibila (servirea la pahar) pentru ca noua clientela sa plateasca un pic mai mult pentru un produs de exceptie, inimitabil.
Champagne este, de la aperitiv la desert, perfecta pentru toate acordurile gastronomice. Un pahar de Champagne este binevenit oricand in timpul zilei. Un Brut Sans Année (BSA) este ideal la aperitiv cu blinis si caviar, perfect cu terrine de foie gras, stridii calde, Saint-Jacques, homar sau langusta. O Champagne rosé este excelenta in prezenta unor potarnichi cu stafide sau trufe, un foie gras cald, si bineinteles pentru un desert cu fructe rosii sau brioche.
Nasterea unei Champagne
1 - Recoltarea strugurilor si presarea: culegatorii selecteaza ciorchinii cei mai buni ce ajung la presele aflate in apropierea viilor. La 18-24 de ore de la presare sucul de struguri este adus la centrul vinicol.
2 - Fermentarea: agenti de fermentare selectionati sunt adaugati sucului de struguri (must) ce vor da nastere procesului de fermentare initial. Acest proces dureaza in medie 7-10 zile, timp in care agentii de fermentare transforma zaharul in alcool si eliberare de dioxid de carbon.
3 - Asamblarea: in mai putin de o luna peste 400 de vinuri clare vor fi analizate, comentate si criticate, in serii de 12. Aceste sesiuni vor face posibila identificarea caracteristicilor aromatice si organoleptice al fiecarui vin ce va intra in componenta fiecarei cuvée.
4 - Fermentarea in sticla: pentru a crea un vin spumant (methode champenoise) o a doua fermentare alcoolica in sticla este necesara. Pentru aceasta in sticla se adauga un amestec de zahar si drojdie cunoscut sub numele de „liqueur de tirage”. Drojdia va consuma zaharul eliberand dioxid de carbon ce se va incorpora in Champagne. Aceste sticle vor fi maturate in pivnite timp de 2-8 ani.
5 - Remuage: dupa invechirea in pivnita, vinurile sunt delicat separate de depunerile rezultate in timpul fermentatiei din sticla prin „rasucirea” constanta cu gura in jos a sticlelor, pentru a permite depunerilor sa se adune in gatul sticlei.
6 - Degorjarea: pentru a inlatura definitiv depunerile, gaturile sticlelor sunt scufundate intr-un lichid (glicol) racit la -30 grade Celsius. Dupa inghetarea depunerii dopul provizoriu este scos, presiunea acumulata din sticla impingand afara depunerea solidificata.
7 - Dozarea: mica cantitate de vin din sticla pierduta la degorjare este inlocuita cu un „liqueur de dosage” (un amestec de vinuri de rezerva si zahar) ce va da si clasificarea in functie de continutul de zahar. Demi-Sec: de la 33 pana la 50 grame zahar/litru, Sec: de la 17 pana la 35 grame zahar/litru, Extra-Dry: de la 12 pana la 20 grame zahar/litru, Brut: mai putin de 15 grame zahar/litru, Extra-Brut: de la 0 pana la 6 grame zahar/litru.
8 - Etichetarea si prezentarea: sticlele astfel obtinute sunt astupate cu dopul final (intotdeauna din pluta) apoi sunt spalate, uscate si trimise iar in pivnita pentru inca 2-3 luni pentru omogenizarea dozajului. In etapa finala sticlele sunt etichetate si ambalate pentru a fi distribuite in intreaga lume.
